Drobeta-Turnu Severin | Judeţ: Mehedinţi | Punct: Schela Cladovei | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Hallstatt; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă;
Cod RAN:
| 109817.01 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
mun. Drobeta-Turnu Severin
Localitate:
Drobeta-Turnu Severin
Punct:
Schela Cladovei
Localizare:
| 109817.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pătroi | Nicolae Cătălin | participant | Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mehedinţi |
| Dobrescu | Roxana | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Boroneanţ | Adina Elena | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Stângă | Ion | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Bonsall | Clive | participant | University of Edinburgh, UK |
| Thomas | Jayne-Leigh | participant | University of Edinburgh, UK |
Raport:
Cercetarea arheologică de la Schela Cladovei se desfăşoară în prezent în cadrul unui proiect internaţional româno-britanic, încheiat pe o perioadă de 5 ani (2007-2012). Proiectul se concentrează asupra tranziţiei de la mezoltic la neoliticul timpuriu în zona Porţile de Fier, în general, şi în situl arheologic de la Schela Cladovei, şi probabil, Ostrovul Banului, în particular. Se urmăreşte (pentru Schela Cladovei) obţinerea de probe pentru datări radiocarbon din contexte clare, încadrarea cronologică mai precisă a celor două aşezări mezolitice şi neolitice timpurii din cadrul sitului.
În anul 2007 a fost trasată o secţiune denumită SVII, având dimensiunile de 5 x 5 m pe proprietatea lui Dragoş Iacob, la dreapta fostului pârâu (acum canalizat) ce despărţea situl arheologic în două sectoare denumite în anii ’60 sector A şi sector B. Săpătura a fost realizată cu ajutorul studenţilor de la Universitatea din Edinburgh, aflaţi în practica arheologică. Aceştia au participat atât la cercetarea arheologică de teren, cât şi la procesarea materialului arheologic rezultat (sortare pe categorii, desen, completarea bazei de date).
SVII a fost împărţită în carouri de 1 m2, numerotate corespunzător caroiajului general al sitului drept c.509/513 (de la V spre E) şi de la Q la U (în ordine afabetică, de la S la N). Fiecare careu a fost subdivizat la rândul lui în cele patru sferturi, denumite a,b,c,d. Astfel săpătura s-a efectuat pe suprafeţe mici, de 0,50 m2 (de exemplu Q509a, U513d etc), în unităţi de 0,05 m adâncime, cu verificarea frecventă a adâncimilor şi a grilei sitului cu ajutorul staţiei totale. Materialul arheologic rezultat a fost colectat separat de pe cele patru sferturi de carou. Solul din cele patru sub-carouri a fost flotat separat. Timpul lung necesar acestor operaţii este compensat de precizia localizării pe plan şi a recuperării unor artefacte de dimensiuni microlitice.
Campania din 2007, de doar 4 săptămâni, s-a încheiat fără a se identifica complexe arheologice clare.
În 2008 s-a redeschis secţiunea denumită SVII. După îndepărtarea solului de astupare, a fost curăţată suprafaţa de anul trecut şi s-a încercat re-identificarea complexelor.
Pe întreaga perioadă a şantierului au fost identificate (pentru nivelul atins) 7 complexe, denumite convenţional F(eature) 1001-F1007. Dintre acestea, sunt de menţionat F1001 - un complex aparţinând neoliticului timpuriu Starcevo-Criş, F1002 - o intervenţie modernă - probabil un şanţ ce traveresează F1001, F1006 – probabil un al doilea complex neolitic Starcevo-Criş şi F1007 – un deranjament probabil modern de dimensiuni mari.
F1001 este localizată în carourile U/T 512/513, şi se pierde în pereţii de N şi E, fiind suprinsă pe o porţiune relativ mică. Umplutura sa este formată dintr-un sol negru brun. Materialul arheologic colectat (grupat extrem de compact) este predominant ceramic, dar cu un număr semnificativ de gresii silicioase modificate de foc. F1001 a fost tăiată pe direcţia NV-SE de F1002, probabil în şanţ modern, cu o umputură de sol galben nisipos în care au apărut cuie, sticlă, ceramică modernă etc.
F1006 s-a remarcat printr-o grupare compactă (de aproximativ 0,20 m adâncime până în prezent) de material ceramic, oase şi pietre. Materialul ceramic a fost atribuit culturii Starcevo-Criş pe baza formelor şi a decorului ceramic. Resturile osteologice conţineau oase de bovine precum şi fragmente de colţi de mistreţ, coarne de bovideu şi cerb, unele cu urme de prelucrare. Industria pietrei se remarcă prin lamele de silex, aşchii de obsidian, greutăţi de plasă din piatră.
F1007, care a fost identificată pe baza unei slabe schimbări de culoare şi a consistenţei solului, a furnizat material ceramic din epoci diverse (de la modern la dacic şi neolitic), sticlă, metal dar şi o lamelă de obsidian, câteva unelte de silex balcanic fragmente de toporaş etc.
Cercetarea de anul acesta s-a oprit înainte de epuizarea nivelului neolitic. Materialul arheolgic rezultat se afla la IAB în depozitul Mezolitic-Neolitic timpuriu.