Drobeta-Turnu Severin | Judeţ: Mehedinţi | Punct: Schela Cladovei | Anul: 1997
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1997
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; La Tène;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 109817.01 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
mun. Drobeta-Turnu Severin
Localitate:
Drobeta-Turnu Severin
Punct:
Schela Cladovei
Localizare:
| 109817.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Boroneanţ | Vasile | responsabil | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Stângă | Ion | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Matcă | Sorina | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Bonsall | Clive | participant | University of Edinburgh, UK |
| Bartosiewicz | Laszlo | participant | Magyar Nemzeti Museum, Budapest |
Raport:
S-au desfăşurat, în continuare, cercetări în locuirea multistratigrafică de la Schela Cladovei, împreună cu colegii de la Universitatea din Edinburgh, pe baza acordului de colaborare romano-britanic.
S-au desfăşurat lucrări în teren şi laborator.
În teren s-a continuat adâncirea săpăturii în carourile 8 - 10 din caseta VI, începute în 1996 pentru a lămuri problemele privind neoliticul, urmând ca cele privind epipaleoliticul (mezoliticul) să fie rezolvate în anul 1998.
Au fost identificate două locuinţe, una dacică care pătrunde în stratul neolitic şi alta din neolitic. Cea dacică a fost parţial dezvelită în săpăturile din 1982 iar cea din neolitic a fost distrusă de apele fluviului prin erodare de mal. În groapa dacică au fost găsite fragmente ceramice şi un vas. După puţinul material găsit credem că a fost folosită o scurtă perioadă de timp.
Din locuinţa neolitică şi din stratul de cultură provin multe materiale ceramice, unelte de os şi de silex. Dintre fragmentele ceramice unele sunt pictate cu negru-brun cu motive, în reţea sau liniare, specifice culturii Starèevo-Criş - etapa mijlocie. Altele din categoria olăriei comune sunt ornamentate cu unghia, cu alveole, incizate în reţea cu linii, adâncituri sau doar netezite. Materialul ceramic este însoţit de un interesant instrumentar de os, linguri, sule, spatule, etc., sau de silex în special gratoare şi răzuitoare. În ce priveşte fauna, faţă de concluziile din anii trecuţi, am putut constata că scoicile sunt mai numeroase în nivelul inferior de locuire ca urmare a unui consum mai intens.
S-a determinat şi conturul jumătăţii de N-E al locuinţei atelier de olar din neolitic dezvelită parţial în anii precedenţi. Merită semnalat faptul că, în primăvara anului 1997 după creşterile de apă şi erodarea stratului de prundiş, a fost identificat în bolovanii de râu rulat care cuprinde în alcătuirea sa nuclee de cuprită (oxid de cupru) care dă explicaţia prezenţei în stratul de cultură neolitică Criş-Starèevo a unor fragmente de nuclee de mai mare sau mai mică dimensiune (între 2 - 7 cm diametru). Acestea analizate în laborator de către doamna Dana Cîrciumaru de la Institutul de Geologie aduc lumini noi despre cunoaşterea şi folosirea de către populaţia zonei, încă din neolitic, a proprietăţilor metalului cupru.
În laboratorul muzeului echipa britanică a prelevat din piesele de os prelucrate de om şi din piesele de schelet uman sau de animal descoperite în anii anteriori probe pentru datarea locuirii de tip Schela Cladovei şi în acelaşi scop şi din săpăturile anterioare din aşezările de la Icoana, Cuina Turcului, Ostrovul Mare, etc. Probele au intrat în analiză la laboratorul Universităţii din Oxford pentru a obţine noi datări a acestor locuiri cu carbon radioactiv (C14) din colagenul asimilat natural în epocă. În paralel a fost studiat materialul faunistic, în special, a pieselor de schelet transformate în arme sau în unelte şi utilizat de către locuitorii din siturile respective în epipaleolitic (mezolitic) şi în neolitic, pentru determinarea speciilor din care provin.