Drobeta-Turnu Severin | Judeţ: Mehedinţi | Punct: Schela Cladovei | Anul: 1996
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1996
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 109817.01 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
mun. Drobeta-Turnu Severin
Localitate:
Drobeta-Turnu Severin
Punct:
Schela Cladovei
Localizare:
| 109817.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Boroneanţ | Constanţa | participant | Instiuție Nedefinită |
| Payton | R. | participant | Instiuție Nedefinită |
| Dorondel | Ștefan | participant | Instiuție Nedefinită |
| Nae | Adrian | participant | Instiuție Nedefinită |
| Brown | Graeme | participant | Instiuție Nedefinită |
| Elsworth | Daniel | participant | Instiuție Nedefinită |
| Harvie | Alex | participant | Instiuție Nedefinită |
| MacFarlane | Sam | participant | Instiuție Nedefinită |
| Boroneanţ | Vasile | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Stângă | Ion | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Matcă | Sorina | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Astalosz | Ciprian | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Chapman | John | participant | University of Durham, UK |
| Bonsall | Clive | participant | University of Edinburgh, UK |
| Boroneanţ | Adina Elena | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Bartosiewicz | Laszlo | participant | Magyar Nemzeti Museum, Budapest |
Raport:
S-au continuat săpăturile de la Schela Cladovei - Turnu Severin obiectiv menţionat în cadrul acordului româno-britanic.
Activitatea s-a desfăşurat:
a) în teren prin continuarea săpăturilor, cernerea şi spălarea întregului pământ rezultat, şi
b) în laboratoare, la Universitatea din Edinburgh şi prin colaborări cu Universităţile din Oxford, Newcastle, Londra, Durham, Budapesta, subvenţionate de Academia Britanică şi Universitatea din Edinburgh şi alte fundaţii.
{a}. Săpăturile s-au desfăşurat în continuare în sectorul B caseta VI şi în sectorul A secţiunea V.
În {caseta VI}, carourile 8, 9, 10 s-au continuat săpăturile începute cu intenţia de a dezveli în întregime locuinţa cu cuptor identificată în 1992. Între adâncimile de 0,30 şi 0,54 m a fost identificată o locuinţă neolitică din care s-au recoltat materiale ceramice, chirpic, oseminte de animale, unelte din silex, os şi corn. Mai deosebite, sunt câteva fragmente ornamentate cu motive geometrice în culoare neagră, fragmente de măsuţe de cult, un cap de pasăre fragmentar, toate aparţinând etapei de tranziţie de la cultura Vinca la etapa de sfârşit a culturii Starcevo-Criş.
În aceeaşi casetă VI carourile 1 - 7 s-a continuat săpătura pentru a putea dezveli vestigiile de depunere
mezolitică/epipaleolitică identificate în 1995. Munca s-a desfăşurat în continuare ca "săpătură pilot" prin împărţirea carourilor pe subcarouri de câte un metru şi săparea pe grosimi de 0,05 m în adâncime, între nivele începând de la cota absolută de 45 m, adâncime între 1,12 - 1,47 m. S-au identificat puţine unelte din cuarţ, silex, os şi corn specifice culturii Schela Cladovei - Lepenski Vir, precum şi morminte. Au fost dezvelite mormintele:
{M62} în caroul 2 aparţinând unui subiect adult; îi lipsea capul distrus de o groapă neolitică. Între oasele toracelui s-au găsit două fragmente de vârfuri de săgeată de os.
{M63}, în acelaşi carou dar mai spre sud. Scheletul ste aproape întreg; era presărat cu ocru roşu, fără inventar.
{M64} în caroul 6 prezenta o situaţie mai specială: scheletul este aproape întreg, dar nu este în conexiune anatomică, fiind vorba de o înhumare de pe urma unui accident; scheletul a fost probabil descoperit după intrarea sa în descompunere (poate un înecat); aparţine unui subiect tânăr, 7-8 ani;
{M67} în caroul 7; nu i s-a păstrat capul fiind luat de Dunăre; nu a avut inventar;
{M68} la limita de contact cu lărgirea 2 din 1968, în caroul 7, sub pragul de intrare în locuinţa neolitică cu cuptorul de olar; aparţine unui copil;
{M68 bis} aparţine tot unui copil cu oseminte fragile presărat cu ocru roşu - probabil un sugar;
{M70} în caroul 7 şi trece şi în caroul 8 în stratul nesăpat pentru care s-a săpat o mini-casetă spre a putea fi dezvelit. Se întindea, în parte, sub locuinţa cu cuptorul de ars oale şi, în parte, în secţiunea din 1968 denumită lărgirea 2. Un craniu se află la 0,40 de Dunăre spre sud; asupra sa s-au găsit câteva piese de cuarţit;
{M71} se află la vest de M70 şi parţial sub acesta; era introdus într-o groapă de prundiş cu capul spre Dunăre. Peste oasele întregului schelet se aflau oasele unui schelet mai vechi care a fost introdus în mormânt la înhumare şi care probabil a fost scos la săparea gropii. Pe torace, în zona capului şi în gură, erau bobiţe de ocru roşu.
În jurul acestui complex se află cu siguranţă şi locuinţa care a fost deranjată de gropile neolitice din jur care au afectat puţin şi mormintele. Uneltele găsite în anul 1995 în strat în apropierea morţilor şi cele găsite anul trecut sunt din corn de cerb, os silex şi cuarţit, specifice culturii Schela Cladovei. După poziţia stratigrafică mormintele şi locuinţa aparţineau la cel puţin două generaţii de locatari ai fostei locuinţe (poate două etape de locuire).
{Secţiunea A5}. Creşterea nivelului lacului din primăvara anului 1996 şi menţinerea nivelului înalt al apei au produs alterarea malului la vest de pârâul care separă staţiunea în două şi au scos la iveală un schelet uman suprapus de materiale ceramice neolitice. Pentru lămurirea problemelor stratigrafice şi culturale s-a efectuat o secţiune-casetă în malul sinuos denumită S A 5, la cca. 14 m de pârâu. Sectorul de la vest de pârâu a fost denumit încă din 1995, sectorul A. Secţiunea este de 2 x 1,80 m. S-au obţinut următoarele situaţii stratigrafice: deasupra un strat vegetal până la 0,25 m, sub care, până la 0,78 - 0,83 locuirea neolitică; stratul neolitic are o înclinare mică spre Dunăre. Stratul de locuire neolitică, după datele obţinute, are un nivel superior în care se află ceramică Vinca timpurie dominată încă de trăsăturile Criş. După acesta este un strat neolitic Criş, etapa mijlociu finală. Problemele stratului Criş nu au fost pe deplin edificate deoarece în acesta din urmă depunerile au fost deranjate de o groapă din nivelul superior care a deranjat şi mormântul 65 în care se află material amestecat provenind din ambele straturi. Groapa neolitică pornea de sus având forma, probabil, oval dreptunghiulară şi avea fundul uşor covăţit, aflându-se la 0,88 - 0,93 m adâncime.
Săpăturile sistematic făcute cu mare atenţie au stabilit că primul schelet aparţine unei depuneri aluvio-coluviale de culoare galbenă-cafenie care a fost deranjat de o groapă neolitică. Nivelul inferior este de aceeaşi structură dar de culoare gălbuie. Ele seamănă genetic şi ca textură cu cele de la est de pârâu.
Mormintele M65 şi M69. {Mormântul 65} a fost parţial distrus de către săpătorii gropii neolitice; din el nu s-a păstrat decât partea inferioară a corpului: radiusul şi cubitusul stâng şi partea corespunzătoare din coloana vertebrală, femurele, tibiile şi câteva oase ale labei piciorului în conexiune anatomică. O parte a scheletului a fost luată de apele fluviului datorită pământului afânat provenind din groapa neolitică care a permis alterarea malului. Stratul mezolitic este cel mai dens şi mai tasat. Pe fundul gropii neolitice s-au găsit câteva fragmente de oase umane care ar putea aparţine mormântului.
{Mormântul 69} se află ceva mai la sud de M65 la 0,93 - 1,05 m. Ca şi în cazul celui de deasupra, o parte a fost luat de apă. S-au găsit, in situ numai membrele inferioare. Asupra scheletului s-au găsit câteva piese din silex, între care, o lamelă retuşată. Nu s-au găsit urme ale industriei cuarţului. Săpăturile viitoare vor trebui să rezolve această problemă.
Lipsa industriei cuarţului şi a uneltelor din corn de cerb, ca şi caracteristicile tehnologice a pieselor de silex găsite lasă loc părerii că, mormântul 69 din stratul inferior, ar putea să aparţină unei etape mai vechi decât începutul dezvoltării culturii Schela Cladovei sau altei populaţii care trăia în apropierea celei de tip Schela Cladovei şi care se ocupa încă de vânat şi cules.
{Rezultatele cercetărilor de laborator}
Materialele de interes arheozoologic, antropologic şi floristic precum şi solul rezultat din activitatea de săpare, cernere şi flotare, au fost supuse analizelor de laborator.
Materialul osteologic uman recoltat în perioada 1965 - 1991 este deja studiat şi s-a reîntors la Muzeul Porţile de Fier în anul 1996; celălalt este în curs de prelucrare şi se va înapoia în ţară pe măsură ce studierea sa este terminată. Materialul provine de la cele 71 de morminte şi din părţi aflate disparat fără a fi în conexiune anatomică aparţinând unor subiecţi diferiţi. Numărul total al indivizilor identificaţi în teren îl vom afla după terminarea studiului de laborator de către K. McSweeney.
Materialul faunistic a fost studiat de către Dr. L. Bartosiewicz în întregime, şi faţă de speciile identificate de regretata colegă Alexandra Bolomey apar altele noi, dar mai important este raportul cantitativ dintre specii ce poate fi urmărit pe epoci în tabelul alăturat (fig. 1).
Macro rămăşiţele de plante au fost încredinţate pentru studiere lui Sarah Mason. Rezultalele parţiale indică prezenţa rădăcinilor carbonizate, a seminţelor, fructelor şi a unor specii rămase neidentificate. Nu există urme de cereale domestice. Cele mai multe dintre probele studiate din prelevările anilor 1992 - 1993 sunt de (stejar) dar şi de (prun sălbatic) şi foarte adesea de ţesuturi de plante cu structura rară de tipul papurii etc. Este curioasă sărăcia în grăunţe arse din perioada neolitică şi de epocă a fierului.
Analizele cu izotopi stabili. Analizele izotopice pe colagenul din oase sunt instrumentele cele mai bune pentru reconstituirea dietei alimentare din trecutul omenirii. Ele au fost folosite pentru studierea dietei alimentare a omului de la Schela Cladovei şi din zona Porţilor de Fier. S-au efectuat 63 de analize cu 13C şi 15N asupra scheletelor de la Lepenski Vir, Vlasac şi Schela Cladovei (1965 - 68). Urmează să fie datate şi alte 35 de probe din scheletele de la Schela Cladovei din săpăturile din 1992 - 96. În cadrul proiectului nostru de datare comparativă s-au efectuat măsurători cu C14 prin bunăvoinţa AMS Oxford ce urmează a fi publicate. Alte date complementare privind studiul solului şi a altor probleme cu caracter multidisciplinar vor fi valorificate în studiul colectivului nostru la termenul stabilit. Rezultatele colaborării cu colegii britanici pot constitui un model de colaborare şi de fructificare a unor cercetări ce s-au dovedit a fi utile pentru cercetarea românească şi a celei europene, în ciuda unor greutăţi făcute de guvernarea până în 1996 pe care a trebuit să le învingem.