Drobeta-Turnu Severin | Judeţ: Mehedinţi | Punct: Schela Cladovei | Anul: 1994
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1994
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 109817.01 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
mun. Drobeta-Turnu Severin
Localitate:
Drobeta-Turnu Severin
Punct:
Schela Cladovei
Localizare:
| 109817.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Boroneanţ | Vasile | responsabil | Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București |
| Stângă | Ion | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Mielescu | Cornel | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Bonsall | Clive | participant | University of Edinburgh, UK |
| Boroneanţ | Constanţa | participant | Școala Generală Butimanu |
Raport:
A. Cercetările au avut caracter de salvare şi s-au desfăşurat în caseta VI. Au fost începute în 1993. În 1994 s-a urmărit epuizarea integrală a depunerilor postpaleolitice (postmezolitice) şi pregătirea pentru investigare, în anul 1995, a lucrărilor din vremea culturii Schela-Cladovei Lepenski Vir (epipaleolitic). Subliniem că tot pământul rezultat din săpătură (în situaţie stratigrafică certă) a fost spălat şi cernut cu aparatul adus de echipa engleză, iar materialul rezultat ambalat în pungi de plastic şi trecut în evidenţa clară pe baza căreia s-a făcut expedierea, în condiţii prevăzute de legislaţia în vigoare, în container închis, către Universitatea din Edinburgh.
S-a constatat că groapa 3, din caroul 5-6, a avut iniţial o funcţionalitate pe care nu am putut-o stabili cu exactitate din cauza modificărilor suferite când a folosit ca groapă rituală. În interiorul său s-a găsit multă ceramică specifică culturii Vinca timpurie sau de trecere spre această cultură.
Groapa 2 din caroul 7, aparţine tot neoliticului, dar datează din vremea culturii Cris-Starcevo, dintr-o etapă mijlociu-finală a sa. Sperăm ca probele de pământ, oase şi cărbune ce vor fi analizate, ne vor oferi date mai bune de încadrare crono-culturală. Groapa aceasta, probabil de locuinţă cu două încăperi, este foarte importantă, pentru că în capătul său de N-E s-a indentificat un cuptor de ars oale de aceeaşi tipologie cu cele descoperite la Cârcea şi Hotărani, jud. Dolj, tot în mediul cultural Cris-Starcevo. Groapa a fost cercetată numai parţial (aproximativ jumătate), existând posibilitatea ca alături de aceasta să mai fie si un alt cuptor, de acelaşi fel. Cuptorul are o singură cameră, de formă circulară, cu diametrul de 0,58 m., adâncă de 0,36 m. Din câte rezultă din datele până acum obţinute, materialul ceramic găsit în interiorul său îi asigură datarea. Pereţii, în partea sa mijlocie, au fost captuşiţi cu bolovănaşi de piatră de râu acoperiţi cu o lutuială, acum cenuşiu-cărămizie din cauza acţiunii focului.
În caroul 1 al casetei s-a continuat săparea gropii care a fost indentificată în cursul anului 1993. În interiorul său, pe fund, s-a găsit o vatră de arsură. Urme slabe de arsură s-au observat şi pe pereţii gropii. Avea forma circulară cu diametrul de 1,30 m. şi adâncimea de 1,70 m. Din ea provine un văscior de culoare cenuşiu închisă, ornamentat cu un brâu în spirală. Este de aceeaşi tip cu celelalte gropi descoperite în anii anteriori, datate la sfârşitul secolului III şi începutul secolului II a. Chr.
S-au identificat şi două complexe de locuire de tip Schela Cladovei Lepenski Vir ce urmează să fie cercetate în 1995.
B. În laborator s-a continuat activitatea de analizare a probelor prelevate în anul 1993 şi s-a început şi analiza celor recoltate în 1994. În ceea ce priveşte studierea osemintelor umane, s-au putut face observaţii care confirmă constatările făcute cu ani în urmă de către Dardu Nicolaescu Plopşor. S-au luat în lucru aproape toate piesele de schelet descoperite pâna acum. Au fost identificaţi până acum 46 de subiecţi adulţi. Din aceştia 24 aparţin unor bărbaţi, 13 de sex feminin iar pentru 9 nu s-a putut stabili sexul. Majoritatea, în funcţie de vârstă, prezintă o uzura a dinţilor, cauzată de dieta alimentară , comunitatea fiind mare consumatoare de peşte, carne, grăunţe şi boabe prăjite.Subliniem faptul precizat de noi în rapoartele şi lucrările elaborate până acum şi care constitue trasătură a acestei populaţii,ca un număr mare de subiecţi prezintă leziuni traumatice ale oaselor membrelor, vertebrelor,coastelor, capului sau sunt străpunse de vârfuri de săgeată de os.Surprinde sărăcia oaselor de copii şi de adolescenţi.Analizarea probelor recoltate din pământul cernut şi spălat,indică o faună specifică epipaleoliticului,neoliticului este în curs de triere şi studiere.Datările cu radiocarbon,efectuate în anul 1994 în laboratoarele Universitaţii din Oxford,confirmă vârste cuprinse între 8570 +- 105 BP si7700 +- 105,anunţate în 1994, comparabile cu cele obţinute la analizarea solurilor fluviatile prin termo-luminiscen-ţă.