S-au continuat săpăturile în secţiunea nr.6 din 1994 cu scopul delimitării locuinţei de suprafaţă nr.1, identificată în anul 1994. Orientată nord-vest - sud-est, locuinţa avea ieşirea spre sud-est, marcată de trei gropi de pari pe o lungime de 3,25 m. Latura de vest, marcată de asemenea de trei gropi de pari şi un perete de chirpic ars, bine conservat, pe o distanţă de 3 m, intra în peretele de nord al casetei pe o lungime de 7 m. Aceeaşi situaţie se repetă şi pe latura de vest a locuinţei, unde gropile de pari formează o linie uşor zig-zagată, în scopul fixării leasei de trestie, după care urma aplicarea lutului. Spre latura de nord, locuinţa se lărgeşte până la dimensiunea de 10 m, egală cu laturile de est şi de vest. Podina de lut galben, în grosime de 0,07 - 0,10 m, prezintă o puternică înclinare pe direcţia sud-nord, mai ales în partea centrală, unde suprapunea groapa bordeiului 2 din primul nivel de locuire al tell-ului.

În colţul de vest podina de lut galben era amenajată pe trei bârne de lemn bine conservate, cu diametrul între 0,12-0,09 m.

Bârnele, uşor subţiate la capete, erau fixate perpendicular pe laturile locuinţei, peste care se aplica un strat de lut gros de 0,04-0,09 m, luat din matca pârâului. Podina era suprapusă de un strat subţire de cenuşă de 0,03 m, după care urmează un alt strat de arsură gros de 0,02 m, peste care s-a aplicat un strat de humă galbenă de 0,30-0,40 m, formând o nouă podea. Tot în colţul de vest, în caseta nr.6, sub bârnele de lemn ale locuinţei nr.1, se află un strat de umplutură de 0,03-0,08 m, sub care urmează un alt strat cărămiziu de 0,02-0,0? m grosime, care reprezintă resturile locuinţei nr.2 suprapusă de prima. Este vorba de refacerea aceleiaşi locuinţe, cu aceleaşi dimensiuni şi orientare. Bârnele podelei locuinţei nr.1 suprapune planul locuinţei nr.2 (L2). În colţul de nord a apărut o vatră rotundă cu diametrul de 1 m, care suprapune o albiere sau o vatră cu numeroase resturi menajere sau cărbune. În imediata apropiere a vetrei, apare un cuptor cu boltă (cu gură de ardere), legat de vatra descrisă mai sus. În careul nr.2 al secţiunii nr.6 s-au conservat resturile unei vetre (0,80 x 0,90 m) care aparţine tot locuinţei nr.1 şi suprapune o altă vatră a locuinţei nr.2. Sub podina locuinţei nr.2, la adâncimea de 2,40 m, de unde începe de altfel stratul vegetal al tell-ului, s-a conturat bordeiul nr.2 cu dimensiunile de 3,75 x 3 m. Fundul, de formă aproximativ ovală, perfect neted, a fost săpat la 2,90 m faţă de nivelul actual şi la 2,5 m faţă de stratul vegetal eneolitic de la baza tell-ului. Bordeiul prezenta pe latura de nord un culoar de intrare cu lungimea de 1,25 m şi mai înalt cu 0,10 m faţă de podina camerei de locuit. În colţul de sud al bordeiului se afla cuptorul din care s-au mai conservat gura circulară a coşului şi bucăţi de arsură cărămizie de la bolta prăbuşită. Din umplutura bordeiului nr.2 s-au recuperat fragmente ceramice, modelate şi ornamentate cu motive tipice fazei Gumelniţa B1, asociate cu cele de tradiţie Boian V şi cu elemente de început ale culturii Sălcuţa şi o mască de lut.

Sistemul de construcţie şi dimensiunile locuinţelor de suprafaţă nr.1 şi nr.2 de la baza tell-ului (cu platforme din bârne) cât şi caracteristicile ceramicii, în special materialul ceramic provenind din bordeiul nr.2, reprezintă dovezi care atestă că straturile inferioare ale tell-ului de la Drăgăneşti-Olt aparţin culturii Gumelniţa.