Drăgușeni | Comuna: Drăgușeni | Judeţ: Botoșani | Punct: La Căldare - Dealul Chițanca | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Drăgușeni, jud. Botoșani Punct: La Căldare - Dealul Chițanca
Anul cercetarii:
2022
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului târziu;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 37182.01 |
Județ:
BOTOŞANI
Unitate administrativă:
DRĂGUŞENI
Localitate:
DRĂGUŞENI
Punct:
La Căldare - Dealul Chițanca
Localizare:
| 37182.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Grumeza | Lavinia | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Lie | Marian Adrian | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Mischka | Carsten | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Adela | (Mateș) Kovacs | responsabil | Muzeul Judeţean Botoşani |
| Oana | Miruna | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Mereuță | Denis | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Negoescu | Mihnea | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Comuna Drăgușeni situată la aproximativ 44 de km de municipiul Botoșani este formată din satele Drăgușeni, Podriga și Sărata-Drăgușeni. Situl arheologic La căldare-Dealul Chițanca este amplasat la aproximativ 2,9 km Nord-Vest de sat și 200 m Nord-Est de drumul județean 293 care leagă municipiul Dorohoi de satul Ghireni. La 500 m Sud-Vest situl este mărginit de râul Podriga, afluent al râului Bașeu. Situl arheologic de la Drăgușeni - Dealul Chițanca a fost localizat pentru prima data de un colectiv format din N. Zaharia, Em. Zaharia şi F. Aprotosoaie în anul 1963 și este compus din 25 de cenușare încadrate chronologic în Epoca Târzie a Bronzului [1]. Zona de interes din cadrul acestui sit se află la Nord-Vest în imediata vecinătate a cenușarelor. Aici, în toamna anului 2020, cu ajutorul imaginilor satelitare, a fost identificat un posibil șanț de apărare circular cu diametrul de aproximativ 150 m, necunoscut până atunci. În perioada imediat următoare un colectiv format din angajați ai Muzeului Județean Botoșani și ai Institutului de Arheologie din Iași s-au deplasat în acest punct pentru a confirma sau infirma existența posibilei fortificații prin cercetări de suprafață. Rezultatele acestei deplasări au fost cu totul nesatisfăcătoare deoarece nu s-au putut observa diferențe de elevație în teren care ar fi marcat posibilele șanțuri și valuri și nici material arheologic (resturi osteologice, fragmente ceramice) la suprafața solului. Acest fapt contrasta cu cenușarele din vecinătate unde material arheologic specific culturii Noua se regăsea din abundență. În primăvara lui 2021 s-a revenit în teren împreună cu o echipă formată din specialiști și studenți de la Universitatea Friedrich Alexander din Erlangen condusă de Carsten Mishka și a fost efectuată o scanare geomagnetică pe perimetrul presupusei fortificații. Rezultatele scanării au confirmat existența fortificației de formă circulară și un diametru de 160 m. Lățimea șanțului de apărare este de aproximativ 12-13 m. De asemenea, în interiorul suprafeței marcate de șanțul de apărare pot fi observate resturile a cel puțin două structuri de formă rectangulară (denumite în continuare Clădirea 1 și Clădirea 2) marcate de anomalii geomagnetice ce reprezintă pereții arși. Clădirea 1 are o lungime de aproximativ 22 m și o lățime de aproximativ 14 m și este orientată pe direcția NNE-SSV. Spre partea nordică a structurii se poate observa un posibil perete interior ce delimitează o suprafață de aproximativ 60 de m2 dintr-un total de 308 m2. Clădirea 2 urmează aceeași orientare ca în cazul primei clădiri ( sunt dispuse paralel ), iar dimensiunile sunt aproximativ aceleași. Totuși semnalul geomagnetic este mai slab spre deosebire de prima clădire. Alte cinci aglomerări de anomalii geomagnetice pot fi observate în proximitatea celor două posibile clădiri, două dintre acestea având forme regulate celelalte trei având forme neregulate.
În toamna anului 2021 s-a desfășurat o primă campanie de săpături arheologice[2] care a avut ca scop cercetarea Clădirii 1. În acest sens a fost concepută o strategie de cercetare pe griduri. Suprafața clădirii și zona imediat adiacentă acesteia a fost împărțită în 24 de griduri cu dimensiunile de 5x5m conform fig.1, iar colțurile casetelor (cu roșu numerotate de la 1 la 35) au fost trasate mai întâi într-un program GIS iar apoi în teren cu ajutorul unui GPS UniStrong G970II. Denumirea unităților de cercetare arheologică păstrează numerotarea gridurilor prezentate în fig.1. Astfel prima casetă deschisă în 2021 a fost în gridul 12. După decaparea mecanică a nivelului de arătură, s-a conturat un nivel de culoare brun închis cu o concentrație mare de chirpici cu impresiuni de nuiele și pari pe direcția NNE-SSV ce suprapune exact anomalia geomagnetică. După înlăturarea acestui nivel și a fragmentelor de chirpici s-a ajuns pe nivelul geologic de culoare galbenă (silt-lutos) în care s-au conturat fundul gropilor unui aliniament de stâlpi în zona mediană a casetei. Material ceramic nu a fost identificat în această cercetare arheologică iar materialul osteologic a fost de asemenea foarte sărăcăcios fiind compus din două fragmente. Fragmentele osteologice au fost trimise pentru datare la laboratorul de la Poznan. Deși ambele probe au fost recoltate din același nivel acestea arată date total diferite (tab.1). Proba nr. 2 ar putea corespunde cronologic cu cenușarele aparținând culturii Noua din vecinătate, dar faptul că artefactele sunt amestecate în nivelul amintit anterior (cel mai probabil din cauza unor procese post-depoziționale), îndeamnă la prudență.
În toamna acestui an am deschis o nouă unitate de cercetare și anume Caseta 15 (5 x 5 m) pentru a putea evalua mai bine interiorul structurii. La fel ca în anul precedent un nivel brun-închis cu o concentrație mare de chirpici s-a conturat sub nivelul de arătură. Chipiciul se concentrează pe latura estică a secțiunii și confirmă încă odată verosimilitatea scanării geomagnetice. În colțul de sud-vest vizibil și în scanarea geomagnetică ca anomalie de formă circulară, s-a identificat în săpătura arheologică o vatră amenajată cu lipitură de lut, parțial dezafectată. Aceasta s-a conturat la o adâncime de 30 cm imediat sub nivelul de arătură, fiind parțial afectată de talpa plugului . Acest fapt ne îndeamnă să credem că nivelul de călcare antic care ar corespunde acestei structuri ar fi fost aproximativ la această adâncime dar a fost cel mai probabil distrus de lucrările agricole. Restul descoperirilor arheologice, în principal fragmentele de chirpici se regăsesc începând de la această adâncime în întreg nivelul vegetal antic la adâncimi variate. Acest fapt pare să ne indice că așa numitul nivel cultural nu mai există acesta fiind îndepărtat în totalitate în urma lucrărilor agricole, iar descoperirea chirpiciului în nivelul de vegetal antic se datorează unor procese post-depoziționale (fig.2). În această campanie au fost descoperite șapte fragmente ceramice de dimensiuni mici, dar acestea sunt atipice și rulate, așadar nu ne putem pronunța din acest punct vedere asupra unei încadrări cronologice sau culturale.
Abstract [EN]:
The Drăgușeni commune, located approximately 44 km from Botoșani, incudes the villages Drăgușeni, Podriga and Sărata-Drăgușeni. The archaeological site La Caldare-Dealul Chițanca is located approximately 2.9 km North-West of the Drăgușeni village and 200 m North-East of the county road 293 that connects the municipality of Dorohoi with Ghireni village. The archaeological site from Drăgușeni - La Caldare-Dealul Chițanca was identified for the first time by a group of researchers, formed by N. Zaharia, Em. Zaharia and F. Aprotosoaie in 1963 and is composed of 25 ashmounds chronologically placed in the Late Bronze Age.
In the autumn of 2020, with the help of satellite images, a possible circular defense ditch with a diameter of about 150 meters, unknown until then, was identified. In the immediate following period, a team made up of employees of the Botoșani County Museum and the Institute of Archeology in Iași made a survey to this site in order to verify the existence of the possible fortification through surface research. The results of this survey were completely unsatisfactory because no elevation differences could be observed in the terrain that would have marked the possible ditches and ramparts, nor any archaeological material (osteological remains, ceramic fragments) on the surface. This fact contrasted with the ash pits in the vicinity where archeological material specific to the Noua culture was found in abundance.
In the spring of 2021, a team of specialists and students from the Friedrich Alexander University of Erlangen led by Carsten Mishka returned to the field and conducted a geomagnetic scan of the perimeter of the supposed fortification. The results of the scan confirmed the existence of the fortification with a circular shape and a diameter of 160 m. The width of the defense ditch is approximately 12-13 m. In the autumn of 2021, a first archaeological excavation campaign took place, which aimed to investigate Building 1. In this sense, a research strategy on grids was designed. The surface of the building and the area immediately adjacent to it was divided into 24 grids with dimensions of 5x5m, they were drawn first in a GIS program and then in the field with the help of a UniStrong G970II GPS.
In the autumn of this year we opened a new research unit, namely Casette 15 (5x5m) in order to better evaluate the interior of the structure (Fig.1). As in the previous year, a dark-brown level with a high concentration of adobe was outlined below the plowing level. The chip is centered on the eastern side of the section and once again confirms the reality identified of the geomagnetic scan. In the south-west corner visible and in the geomagnetic scan as a circular shaped anomaly, a hearth constructed of clay paste, partially distroyed, was identified in the archaeological excavation. This was visible already at a depth of 30 cm immediately below the plowing level, being partially affected by the plow sole. This fact prompts us to believe that the ancient tread level that would correspond to this structure would have been approximately at this depth but was most likely destroyed by agricultural works. The rest of the archaeological finds, mainly the adobe fragments are found starting from this depth in the entire ancient level at various depths. This fact seems to indicate that the so-called cultural level no longer exists, having been completely removed following agricultural works, and the discovery of adobe in the ancient vegetable level is due to some post-depositional processes. Seven small ceramic fragments were discovered in this campaign, but they are atypical and rolled, so we cannot pronounce on a chronological or cultural framing from this point of view.
Bibliografie:
1. Zaharia et alii: Zaharia, N.; Zaharia, Em., (1974) Contribuţii privind rezultatele unor cercetări arheologice în Câmpia Jijiei Superioare din jud. Botoşani, Din trecutul judeţului Botoşani, I, Botoșani, p. 137.
2. Păunescu et alii: Păunescu, A., Șadurschi, P., Chirica, V., (1976) Repertoriul arheologic al județului Botoșani, 1, București, p. 123.
3. Dascălu (2007): Dascălu, L., Bronzul mijlociu şi târziu în Câmpia Moldovei, Bibliotheca Archaeologica Moldaviaie, X, Iași, 2007, p. 188
2. Păunescu et alii: Păunescu, A., Șadurschi, P., Chirica, V., (1976) Repertoriul arheologic al județului Botoșani, 1, București, p. 123.
3. Dascălu (2007): Dascălu, L., Bronzul mijlociu şi târziu în Câmpia Moldovei, Bibliotheca Archaeologica Moldaviaie, X, Iași, 2007, p. 188
Note:
1.
Conform fișei RAN; Zaharia et alii 1974, p. 137
2.
Adela Kovács et al, Drăgușeni, jud. Botoșani Punct: La Căldare - Dealul Chițanca, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 2021, p.820-825.