Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Grumeza |
Lavinia |
participant |
Institutul de Arheologie Iaşi |
| Lie |
Marian Adrian |
participant |
Institutul de Arheologie Iaşi |
| Kovács |
Adela |
responsabil |
Muzeul Judeţean Botoşani |
| Nechifor |
Alexandru |
participant |
Muzeul Judeţean Botoşani |
| Stache |
Alexandra |
participant |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Gorgan |
Marinel |
participant |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Aparaschivei |
Dan |
participant |
Muzeul Național al Bucovinei, Suceava |
| Kovács |
Alexandru |
participant |
Muzeul Național al Bucovinei, Suceava |
| Mischka |
Carsten |
participant |
Friedrich-Alexander-Universität Erlangen-Nürnberg |
Raport:
Comuna Drăguşeni, situată la 44,5 km de municipiul Botoşani şi la 11 km de orașul Săveni, ocupă astăzi, împreună cu satele componente (Drăguşeni, Podriga şi Sarata-Drăguşeni) o suprafață de 5893 ha, cuprinzând teritoriul geografic dintre Valea Podrigii spre nord – vest şi Valea Bodesei spre nord – est. Distanța dintre localitatea Drăgușeni și situl arheologic La Căldare/Dealul Chițanca este de 4,7 km. Situl se află în extravilan, la 2900 m NV de sat, la 500 m V de Punctul La Ocoale (Fig. 1).
Zona de interes arheologic se află din punct de vedere geografic amplasat în Câmpia Moldovei, cunoscută şi sub numele de Câmpia Jijiei sau Depresiunea Jijia-Bahlui, considerată ca un raion geomorfologic al podișului Moldovei. Având în vedere că aproape o treime din Câmpia Moldovei este drenată de Başeu şi de alte râuri mai mici (precum pârâul Podriga aflat în imediata apropiere a sitului arheologic), geografii departajează Câmpia Moldovei în Câmpia Jijiei superioare şi a Başeului – partea de nord – şi Câmpia Jijiei inferioare şi a Bahluiului – partea de sud.
Studiile de specialitate efectuate până în prezent, prospecțiunile geologice şi forajele la mare adâncime au evidențiat că în evoluția geologică a acestei zone se disting două serii de formațiuni suprapuse, cu trăsături diferite: soclul (fundamentul) şi cuvertura. Din punct de vedere geo-structural, Câmpia Moldovei este amplasată pe o unitate de platformă veche, numită Platforma Moldovenească. Soclul acestei unități de platformă este constituit din formațiuni cristaline de vârstă precambriană, fiind printre primele porțiuni de uscat ale pământului Europei. Prin forajele realizate în partea de nord - est a Moldovei s-a stabilit existența aceleiași coloane stratigrafice, alcătuită din roci dure, șisturi magmatice existente peste tot, cu mici diferențe de grosime şi variații litologice. Fundamentul precambrian apare mai aproape de suprafață în zona noastră, la o adâncime de circa 950 m la Todireni şi se scufundă din ce în ce mai mult începând din partea de nord-est a Câmpiei Moldovei, continuând spre vest şi sud, până la adâncimea de 3000 m. Ca urmare a unui îndelungat proces de evoluție geologică, teritoriul se transformă într-o unitate de platformă cu mobilitate redusă şi cu o suprafață structurală puțin accidentată, cunoscută sub numele de peneplena soclului cristalin precambrian, acoperită cu o cuvertură de roci sedimentare.
Situl arheologic a fost identificat, conform fișei de sit din RAN de un colectiv de cercetare format din Nicolae Zaharia, Emilia Zaharia şi F. Aprotosoaie în anul 1963.
Din punct de vedere administrativ, situl Drăgușeni-La căldare (coordonate geografice: 48°02'57.2"N 26°46'07.1"E), din comuna omonimă, se află la 52 km NE de municipiul Botoşani, în partea de NE a satului Drăgușeni, pe malul stâng al pârâului Podriga, la 4,5 km SE de situl Drăgușeni-Ostrov (Fig. 2). Atâta cât era vizibil la suprafața terenului, situl arheologic nu este afectat de lucrările antropice, însă nu a putut fi evaluat gradul de afectare de utilajele agricole.
Evaluarea arheologică din această etapă are ca scop determinarea urmelor arheologice și stabilirea vechimii acestora. Anomaliile geografice au fost determinate într-o primă etapă prin imagini satelitare, care scot în evidență o incintă circulară, cu un diametru de aproximativ 160 m (Fig. 3).
Alături de zona cu anomalie circulară se află 25 de cenușare, probabil aparținând Epocii Bronzului târziu, mai exact Cultura Noua. La suprafața terenului, în zona cenușarelor se află numeroase materiale ceramice și osteologice, toate databile la nivelul epocii bronzului târziu. Anomalia circulară, aflată în imediata vecinătate nu a putut fi încadrată cronologic, nefiind identificate materiale arheologice la suprafață. Evaluarea are ca scop determinarea cronologiei structurii circulare, încadrarea cât mai precisă în peisajul epocii și determinarea relației structurii circulare de tip rondel cu cenușarele aflate în imediata vecinătate. Cercetarea arheologică din anul 2021 și-a propus continuarea investigațiilor interdisciplinare din zonă, pentru a înțelege şi reconstitui cât mai corect trăsăturile locuirilor preistorice din zonă.
Obiectivele evaluării de teren au avut în vedere următoarele: delimitarea perimetrului intervențiilor antropice; identificarea etapelor constructive ale structurilor antropice; stabilirea relațiilor cultural-cronologice între elementele ansamblului de construcții; identificarea tuturor posibilelor structuri și complexe arheologice; înregistrarea stratigrafiei orizontale şi verticale; efectuarea de analize interdisciplinare asupra artefactelor descoperite; restaurarea și conservarea artefactelor în vederea includerii lor în colecția muzeală a Muzeului Județean Botoșani ca instituție organizatoare, precum și pentru valorificarea rezultatelor către publicul larg și de specialitate.
În campania de cercetări interdisciplinare și geofizice efectuate în colaborare cu Universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nuremberg, Germania, coordonate de Carsten Mischka a fost determinat diametrul precis al fortificației, precum și structurile interioare. Se observă pe planul geofizic existența a două clădiri, numerotate cu Clădirea 1 și Clădirea 2. Clădirea 1 a fost estimată ca având 35 metri lungime și aproximativ 25 metri lățime (Fig. 4). Cercetarea s-a axat pe Clădirea nr. 1 care a fost casetată pe planul magnetometric în caroiaj pe planuri de 5 x 5 metri.
Evaluarea din prima campanie s-a concentrat pe secționarea prin casetă de 5x5 metri a Clădirii nr. 1 (Caseta 12/2021). Aceasta a cuprins o parte din spațiul interior și o parte din spațiul exterior clădirii. Peretele a fost surprins în partea mediană a secțiunii (Fig. 5-6). A fost surprins peretele din chirpici căzut și cu bucăți risipite spre exteriorul clădirii. După observațiile efectuate se observă existența unui aliniament de stâlpi care susțineau structura de nuiele care a fost apoi lipită cu lut. Amprenta dărâmăturii pe nivelul de săpare a fost între 0,50-0,80 metri. Adâncimea maximă a săpăturii a fost de 0,90 metri, la acest nivel fiind deja nivelul steril de unde se adânceau gropile de pari (Fig. 7). Din strat și din locuință nu a fost recoltat material ceramic, acesta nefiind deocamdată identificat, în schimb există câteva materiale osteologice care vor determina precis nivelul de încadrare cronologică a structurii. Prin acest sondaj s-a confirmat rezultatul cercetărilor magnetometrice și în viitor ne dorim sondarea mai multor zone din interiorul structurii, astfel încât să stabilim funcționalitatea clădirilor din zonă, dar și modalitatea de construire a elementelor de fortificație.
Din punctul de vedere al tehnicii de cercetare, s-au efectuat anterior săpăturii arheologice, scanări magnetometrice care au scos în evidență amplasarea exactă a structurilor interioare ale fortificației. S-a săpat manual, cu studenți și zilieri din sat. S-a efectuat înregistrarea scrisă și fotografică a situațiilor arheologice. S-a documentat fiecare etapă de săpare prin desen pe hârtie milimetrică și fotografii oblice și verticale realizate din dronă. Cercetările viitoare se vor concentra în diferite zone ale fortificației, atât în interiorul acesteia cât și în exterior, astfel încât să putem lămuri nu doar încadrarea cronologică, ci mai ales modul de realizare a structurilor interioare și exterioare.
Caseta 12/2021 a fost epuizată din punct de vedere științific, materialele arheologice fiind prelevate și transportate la Muzeul Județean Botoșani, alături de arhiva științifică. În parcursul anului 2022 vor fi efectuate o serie de ateliere de lucru și vizite la sit, alături de comunitatea locală, un important rol în sprijinul echipei arheologice având Primăria Drăguşeni și primarul Eugen Nichita. Un alt factor de implicare în cercetările din anul 2021 l-a avut Parohia Drăgușeni, prin pr. Ioan Manoliu.
Rezumat:
Din punct de vedere administrativ, situl Drăgușeni-La căldare, din comuna omonimă, se află la 52 km NE de municipiul Botoşani, în partea de NE a satului Drăgușeni, pe malul stâng al pârâului Podriga, la 4,5 km SE de situl Drăgușeni-Ostrov (Fig. 2). Atâta cât era vizibil la suprafața terenului, situl arheologic nu este afectat de lucrările antropice, însă nu a putut fi evaluat gradul de afectare de utilajele agricole.
Evaluarea arheologică din aceasta etapă are ca scop determinarea urmelor arheologice și stabilirea vechimii acestora. Anomaliile geografice au fost determinate într-o primă etapă prin imagini satelitare, care scot în evidență o incită circulară, cu un diametru de aproximativ 160 m (Fig. 3).
Evaluarea are ca scop determinarea cronologiei structurii circulare, încadrarea cât mai precisă în peisajul epocii și determinarea relației structurii circulare de tip rondel cu cenușarele aflate în imediata vecinătate. Cercetarea arheologică din anul 2021 și-a propus continuarea investigațiilor interdisciplinare din zonă, pentru a înțelege şi reconstitui cât mai corect trăsăturile locuirilor proto-istorice din zonă.
Obiectivele evaluării de teren au avut în vedere următoarele: delimitarea perimetrului intervențiilor antropice; identificarea etapelor constructive ale structurilor antropice; stabilirea relațiilor cultural-cronologice între elementele ansamblului de construcții; identificarea tuturor posibilelor structuri și complexe arheologice; înregistrarea stratigrafiei orizontale şi verticale; efectuarea de analize interdisciplinare asupra artefactelor descoperite. În campania de cercetări interdisciplinare și geofizice efectuate în colaborare cu Universitatea Friedrich Alexander din Erlangen-Nuremberg, Germania, coordonate de Casten Mischka a fost determinat diametrul precis al fortificației, precum și structurile interioare. Se observă pe planul geofizic existența a două clădiri, numerotate cu Clădirea 1 și clădirea 2. Clădirea 1 a fost estimată ca având 35 metri lungime și aproximativ 25 metri lățime (Fig. 4). Cercetarea s-a axat pe Clădirea nr. 1 care a fost casetată pe planul magnetometric în caroiaj pe planuri de 5 x 5 metri.
Evaluarea din prima campanie s-a concentrat pe secționarea prin casetă de 5x5 metri a Clădirii nr. 1 (Caseta 12/2021). Aceasta a cuprins o parte din spațiul interior și o parte din spațiul exterior clădirii. Peretele a fost surprins în partea mediană a secțiunii (Fig. 5-6). A fost surprins peretele din chirpici căzut și cu bucăți risipite spre exteriorul clădirii. După observațiile efectuate se observă existența unui aliniament de stâlpi care susțineau structura de nuiele care a fost apoi lipită cu lut. Amprenta dărâmăturii pe nivelul de săpare a fost între 0,50-0,80 metri. Adâncimea maximă a săpăturii a fost de 0,90 metri, la acest nivel fiind deja nivelul steril de unde se adânceau gropile de pari (Fig. 7). Din strat și din locuință nu a fost recoltat material ceramic, acesta nefiind deocamdată identificat, în schimb există câteva materiale osteologice care vor determina precis nivelul de încadrare cronologică a structurii. Prin acest sondaj s-a confirmat rezultatul cercetărilor magnetometrice și în viitor ne dorim sondarea mai multor zone din interiorul structurii, astfel încât să stabilim funcționalitatea clădirilor din zonă, dar și modalitatea de construire a elementelor de fortificație.
Abstract [EN]:
From an administrative point of view, the Drăgușeni-La căldare site (geographical coordinates: 48 ° 02'57.2 "N 26 ° 46'07.1" E), from the homonymous commune, is located 52 km NE of Botoșani municipality, in the NE part of Drăgușeni village, on the left bank of the Podriga stream, 4.5 km SE of the Drăgușeni-Ostrov site (Fig. 2). As far as it was visible on the surface of the land, the archeological site is not affected by the anthropic works, but the degree of damage due to the agricultural works could not be assessed.
The archeological evaluation of this stage aims to determine the archeological traces and establishing their age and timeframe. The geographical anomalies were determined in a first stage by satellite images, which highlight a circular incite, with a diameter of about 160 m (Fig. 3).
The evaluation aims to determine the chronology of the circular structure, to frame it as accurately as possible in the landscape and to determine its the relationship to the circular structure of the rondel type with the ashmounds in the immediate vicinity. The archeological research from 2021 aimed to continue the interdisciplinary investigations in the area, in order to understand and reconstruct as correctly as possible the features of the prehistoric settlements in the area.
The precise diameter of the fortification as well as the interior structures were determined as a result of interdisciplinary and geophysical research campaign carried out in collaboration with Friedrich Alexander University in Erlangen-Nuremberg, Germany, coordinated by Carsten Mischka. It is observed on the geophysical plan the existence of two buildings, numbered with Building 1 and Building 2. Building 1 was estimated to be 35 meters long and about 25 meters wide (Fig. 4). The research focused on Building no. 1 which was boxed on the magnetometric plane in a grid on 5 x 5 meter planes.
The evaluation of the first campaign focused on the sectioning through the 5x5 meter casette of Building no. 1 (Trench 12/2021). It comprised part of the interior and part of the exterior of the building. The wall was captured in the middle part of the section (Fig. 5-6). The fallen adobe wall was caught falling and scattered to the outside of the building. After the observations made, it is observed the existence of an alignment of pillars that supported the structure of the twigs which was then sticked with clay. The excavation level was between 0.50-0.80 meters. The maximum depth of the excavation was 0.90 meters, at this level being already the sterile level from where the burrows were deepened (Fig. 7).
No ceramic material has been collected from the layer and from the house, instead there are some osteological materials that will determine precisely the level of chronological framing of the structure. This survey confirmed the result of magnetometric research and in the future we want to probe several areas inside the structure, so as to establish the functionality of buildings in the area, but also how to build fortification elements.
Bibliografie:
1. Zaharia et alii (1974): Zaharia, N.; Zaharia, Em., Contribuţii privind rezultatele unor cercetări arheologice în Câmpia Jijiei Superioare din jud. Botoşani, Din trecutul judeţului Botoşani, I, Botoșani, p. 137.
2. Păunescu et alii (1976): Păunescu, A., Șadurschi, P., Chirica, V., Repertoriul arheologic al județului Botoșani, 1, București, p. 123.
3. Dascălu (2007): Dascălu, L., Bronzul mijlociu şi târziu în Câmpia Moldovei, Bibliotheca Archaeologica Moldaviaie, X, Iași, p. 188
CC BY-SA 4.0 
