Dorohoi | Judeţ: Botoşani | Punct: Vatra târgului – Biserica "Sf. Nicolae" | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 36015.01 |
Județ:
Botoşani
Unitate administrativă:
mun. Dorohoi
Localitate:
Dorohoi
Punct:
Vatra târgului – Biserica "Sf. Nicolae"
Localizare:
| 36015.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Matei | Mircea D. | responsabil | Muzeul Bucovinei, Suceava |
| Hău | Florin | participant | Muzeul Bucovinei, Suceava |
| Setnic | Eduard Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean Botoşani |
Raport:
Cercetările arheologice derulate la Dorohoi, la biserica cu hramul "Sf. Nicolae", ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare (1495) au debutat în 04.10.2004 şi au durat până în data de 20.10.2004, excavaţiile fiind coordonate de un colectiv alcătuit din prof. Univ. Dr. Mircea D. Matei, arheolog Florin Hău (CMB Suceava) şi arheolog Eduard Gh. Setnic (MJ Botoşani). Investigaţiile arheologice au fost posibile datorită finanţării primite din partea MCC şi MNIR prin contractul de cercetare arheologică şi conservare primară nr. 1661 din 28.06.2004 încheiat între acestea şi MJ Botoşani. Cercetările au avut caracter de sondaj şi proporţii restrânse, dimensiunea decopertărilor fiind determinată de chiar obiectivul investigaţiilor: furnizarea de date şi observaţii necesare întocmirii unui proiect de cercetare sistematică, de durată, a oraşului medieval Dorohoi. De asemenea, s-a urmărit, în limita posibilităţilor şi interceptarea şi investigarea unor complexe semnificative, presupuse a fi fost pe raza oraşului de sec. XV–XVII (curtea domnească, reşedinţa vorniciei Ţării de Sus ş.a.). Nu în ultimul rând, investigaţiile de la Dorohoi din anul 2004 aveau rolul de a verifica şi confirma cercetările efectuate în anul 19961.
Din punct de vedere metodologic, în urma recunoaşterilor de teren, s-a optat pentru sondarea ariei sudice a curţii bisericii Sf. Nicolae prin aceasta dorindu-se, în mod special, verificarea unor informaţii mai vechi, care plasau în această zonă urme ale unor construcţii de zid contemporane sau anterioare perioadei de edificare a bisericii2. Cercetările nu au putut fi orientate pe zona nordică şi estică a curţii bisericii, zonele de interes din aceste sectoare fiind obturate de amenajările prilejuite de operaţiunile de restaurare a monumentului, precum şi de depuneri de materiale de construcţii necesare acestui şantier.
Din aceste considerente au fost deschise pe aria sudică două secţiuni şi o casetă, obiectivul principal fiind obţinerea unor informaţii stratigrafice şi identificarea unor posibile complexe de locuire. Suprafaţa totală afectată de excavaţiile arheologice a fost de aprox. 50 de m2, cu un volum de cca. 60 m3. Principala dificultate în investigare a fost terenul ocupat cu arbori, înlăturarea rădăcinilor acestora afectând considerabil cercetarea depunerilor arheologice.
Secţiunea 1 a fost dispusă pe axul absidei sudice a naosului, în exteriorul acesteia, astfel încât să se poată obţine un profil pe direcţia N-S pe exteriorul sudic al complexului, avându-se în vedere şi cercetările mai vechi. Rezultatul principal furnizat de această secţiune a fost identificarea necropolei de sec. XV–XIX şi a unui nivel de construcţie, care poate fi atribuit restaurării efectuate la începutul sec. XX la biserica Sf. Nicolae. Din punct de vedere arheologic s-a constatat că depunerile conţinând materiale arheologice însumează o grosime de cca. 0,80 m (situate între stratul vegetal actual şi solul steril dat de un sol galben lutos) au fost considerabil afectate de intervenţiile târzii, dar şi de înmormântările succesive practicate în zonă, ceea ce a dus la imposibilitatea stabilirii unei stratigrafii concludente. Materialele arheologice recoltate sunt date de monede şi ceramică. Dacă materialul monetar, recoltat din pământul de umplutură al mormintelor, pare a se încadra în sec. XVII–XIX, materialele ceramice recoltate cu prilejul cercetării necropolei, pe aria precizată, se încadrează în veacuri anterioare, respectiv sec. XV–XVI3. Acest fapt poate fi pus pe seama bulversării situaţiei stratigrafice prin înmormântările din zonă şi antrenarea pe verticală a depunerilor mai vechi. Încadrarea cronologică în veacurile amintite a ceramicii descoperite în 2004, este în consens cu concluziile furnizate de cercetarea anterioară prin care s-a reuşit identificarea unei biserici mai vechi decât cea actuală, edificiu datat în primele trei decenii ale sec. al XV–lea4.
Secţiunea 2 (2x10 m) a fost dispusă în dreptul intrării în biserică, la o distanţă de 15 m de aceasta, orientată astfel încât să se secţioneze perpendicular curbele de nivel. Scopul principal al deschiderii acestei secţiuni a fost obţinerea unor informaţii asupra dimensiunilor necropolei, pe aria sudică a bisericii şi eventual, să intercepteze complexe de locuire de vârstă medievală. Din acest punct de vedere, rezultatul a fost negativ, dar deschiderea secţiunii a condus către observaţia că necropola din jurul bisericii Sf. Nicolae se opreşte la cca. 25–30 m de edificiul actual întrucât morminte au fost identificate doar între m. 0–8 ai secţiunii. Pe lângă ceramică, care are aceleaşi caracteristici în condiţii de descoperire identice ca şi în secţiunea S1, din stratul de umplutură al mormintelor au fost recoltate şi câteva piese numismatice încadrabile în sec. XVII, ceea ce oferă un indiciu asupra funcţionării necropolei şi în această perioadă5.
Caseta 1, deschisă la 33 m S de biserică, a avut menirea de a verifica existenţa unui complex de zid în această parte a edificiului ştefanian, recunoaşterile de teren sugerând o asemenea posibilitate. Excavaţiile însă nu au surprins vreun complex medieval şi nici nu au interceptat morminte mai vechi sau mai noi. Materialul arheologic recoltat din această casetă este foarte puţin şi se rezumă doar la ceramică, fragmentară, specifică sec. XV.
Deşi fără rezultate spectaculoase, sondajul executat în 2004 la ctitoria lui Ştefan cel Mare, biserica "Sf. Nicolae" din Dorohoi a oferit date importante pentru definitivarea unui program de cercetare sistematică a oraşului medieval Dorohoi, program prin care încercăm să surpindem aproape exhaustiv realităţile unui oraş medieval moldovenesc. În primul rând, cercetările actuale au confirmat concluziile investigaţiilor anterioare, executate la ctitoria lui Ştefan cel Mare: nivele de locuire de sec. XIV–XV şi înmormântări târzii, care au bulversat depunerile arheologice de importanţă maximă (sec XIII–XV). În al doilea rând, cercetările anului 2004 au infirmat, cel puţin pe segmentele investigate, de pe aria sudică a complexului ştefanian, semnalările mai vechi cu privire la existenţa unor edificii pe această zonă. Totuşi, caracterul restrâns al demersului arheologic impune o anumită rezervă în interpretare, fiind neapărat necesară continuarea cercetărilor arheologice în afara perimetrului actual al curţii bisericii Sf. Nicolae, adică în grădinile proprietarilor învecinaţi. În al treilea rând, având în vedere şi recunoaşterile de suprafaţă executate în 2004, se impune ca o necesitate pentru viitoarele cercetări, axarea investigaţiilor pe latura sudică şi nordică a edificiului, precum şi cercetarea zonei dintre calea ferată şi râul Jijia, spaţii unde abundenţa materialelor ceramice de vârstă medievală sugerează existenţa unor complexe de locuire necunoscute dar, posibil, de importanţă majoră pentru cunoaşterea oraşului medieval Dorohoi.
Note:
1.
1. Cercetările arheologice din anul 1996 au fost conduse de prof. Dr. Mircea D. Matei, rezultatele acestora nefiind – la data debutului cercetării 2004 – date publicităţii.
2. Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani, vol. I, Bucureşti, 1976, p. 115 – 116.
3. O situaţie exactă a datării materialelor arheologice va fi posibilă doar după definitivarea operaţiunilor de restaurare-conservare.
4. Mircea D. Matei, Concluziile cercetării arheologice de la biserica Sf. Nicolae din Dorohoi (campania 1996), manuscris dactilografiat.
5. Facem precizarea că toate materialele recoltate au fost predate laboratorului de restaurare a MJ Botoşani, interpretările definitive şi detaliate asupra cercetărilor arheologice din 2004 putând fi făcute abia după definitivarea operaţiilor de restaurare – conservare.