.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Dolheşti | Judeţ: Iaşi | Punct: La Ulm | Anul: 2008

Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 96913.01 |
Județ:
Iaşi
Unitate administrativă:
Dolheşti
Localitate:
Dolheşti
Punct:
La Ulm
Localizare:
| 96913.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Merlan Vicu responsabil Muzeul Municipal Huşi
Salomeia Paul participant Muzeul Municipal Huşi
Raport:
Obiectivele campaniei din 2008 au fost: - săparea unei noi secţiuni, paralele cu SVII/2007 şi decopertarea complexului de locuinţe din acest sector, locuinţe descoperite în SII / 2006 şi SIII/SIV / 2007 (latura estică a L2 şi L3); - surprinderea gropilor de fundare ale locuinţelor L4, L5 şi L6. Au fost realizate: - decopertarea integrală a SVII/2008; - dezvelirea şi demontarea locuinţelor L4, L5, L6; - surprinderea şi demontarea instalaţiilor de ardere din L4 şi L5 (cuptoare) şi a unei vetre (L4); - descoperirea unei plăci de cuptor în L5; - descoperirea unor complexe ceramice şi săparea gropii de fundare (G4) a locuinţei nr.6 (L6). Pe ansamblu, pe întreaga suprafaţă a SV au fost identificaţi, începând cu -0,40 m chirpici şi căzături de pereţi (15 x 2 = 30 m2), bucăţi masive de la podea cu amprente de lodbe şi crengi, chirpici care se prelungeşte şi în afara secţiunii spre E şi S. L4 a fost identificată între m.4 şi m.6, dar continuă şi înspre E şi puţin în martorul dintre SV şi SIV. La m.4, pe latura sud-estică a locuinţei, s-a descoperit sub lipitura de perete o vatră dezafectată, alcătuită din chirpici poligonal, mozaicat, de culoare galben-albicioasă şi uşor friabil. Grosimea chirpiciului este cuprinsă între 2-3 cm. Vatra are o formă aproximativ dreptunghiulară, iar chirpiciul din bază este de culoare neagră. Pe latura nordică, vatra din L4 a fost suprapusă de chirpicul masiv de la o altă instalaţie de foc (cuptor), în pereţii de boltă ai acestuia ce aveau grosimi cuprinse între 0,06 şi 0,10 m. Acest tip de chirpici este de calitate foarte bună şi de o duritate comparativă cu cărămizile de astăzi. Gura cuptorului era orientată spre S. Dimensiuni: 1,30 x 0,90 m cu o formă aproximativ dreptunghiulară. Vatra de foc descoperită era anterioară cuptorului. În apropiere de cuptor, pe latura dreaptă, în L4 a fost descoperit, pe o suprafaţă de 2 m2 un complex ceramic alcătuit din cel puţin două vase (fragmentate) de calitate bună, însă pictura era puternic corodată. L5 - Între L4 şi L5 există o porţiune (m.7-m.9), mai ales pe latura estică (pe circa 3 m2), unde chirpicul lipseşte total. În schimb pe latura vestică a SV (pe o lăţime cuprinsă între 0,90-1 m) pot fi întâlniţi chirpici de calitate slabă cu grosimi medii şi mici, de la o prelungire a L5, respectiv o tindă (identificată parţial şi în martorul dintre SV şi SIV). De la m.10 apare iarăşi o aglomeraţie de chirpici (în special lipitura de perete cu amprente de nuiele şi crengi) până la m.15, ieşind şi în afara secţiunii SV spre E şi în mortarul din V. Sub lipitura de perete având culoarea galben-albicioasă, a fost identificată podeaua netedă, făţuită, de culoare cărămizie, cu grosime cuprinsă între 0,09-0,15 m si cu amprente de lodbe masive, late uneori de 15–20 cm. În partea nord-vestică a L5 a fost descoperită o nouă instalaţie de foc (cuptor), alcătuită din chirpici foarte bine ars (tip cărămidă), cu grosimi de peste 0,10–0,15 m, pe o suprafaţă de 1 m2. Avea o formă uşor dreptunghiulară pe direcţia E-V cu gura spre E. Dimensiuni aproximative: 1,2 x 0,80 m. Spre gură, două bucăţi masive de chirpici de calitate foarte bună, dispunând de câte o gaură de par cu d = 4 cm şi adâncimea de 7-8 cm la o distanţă de 0,34 m una de alta. În locul găurii probabil a existat o „armătură” de pari care să susţină bolta, în perimetrul estic al cuptorului sau chiar o placă de cuptor. Pentru a surprinde cuptorul în martorul vestic, a fost săpată o casetă B cu L= 1,5 m; l=0,5 m. La m.10-m.11, latura estică a L5 şi puţin în afara SV în caseta A (L = 1,5 m, l = 0,5 m) dar la -0,80 m (nivelul inferior al L5) au fost descoperite fragmente masive dintr-o placă de cuptor cu perforaţii, de formă aproximativ dreptunghiulară. Fragmentul nr. 1, cel mai mare, are 0,27 x 0,33 m şi o grosime de 0,085 m, provenind de la partea stângă a plăcii din perimetrul central – inferior. Este foarte bine arsă fiind de culoare cărămizie. Perforaţiile sunt întâlnite doar pe o parte, fără a străpunge placa în întregime pe grosimea acesteia. Are latura inferioară şlefuită, dar cu urme de rugozităţi şi o amprentă de tijă pe plan orizontal, ceea ce arată că a fost amplasată pe un suport. Pe latura stângă este prelucrată cu mâna, având mici asperităţi. Această latură se arcuieşte gradat spre partea superioară (micşorându-se în lăţime). Partea din dreapta este ruptă din vechime (cam 1/2), având o formă aproximativ dreptunghiulară. Fragmentul nr.1 are 17 perforaţii cu d=1–1,5 cm şi adâncimea de 1-2 cm. Fragmentul nr. 2 provine de la partea superioară a plăcii. A fost descoperită tot la m.11, dar în caseta A, lângă fragmentul nr.1, dar cu partea perforată în jos în dreptul rupturii din vechime. Dimensiune: 0,26 x 0,25 m cu gr. 0,06 m la partea superioară şi 0,07 m în zona centrală. Are o formă uşor triunghiulară cu latura arcuită. Perforaţiile cu diametrul cuprins între 1–2,5 cm au adâncime de 2–3 cm. Cele două fragmente au 0,48 m lungime şi 0,30 lăţime, formând aproximativ ½ din placa iniţială. Fragmentul nr. 3 provine din zona centrală a plăcii având o grosime mare (0,075 – 0,08 m). Dimensiuni: 0,20 x 0,15 m. Dispune de două perforaţii largi în zona centrală şi 5 marginale din zona de rupere. Fragmentul nr. 4 provine de la partea superioară, având o uşoară curbură (0,15 x 0,18 m). Păstrează o perforaţie centrală şi una marginal-inferioară (la punctul de rupere). Cele două fragmente (3-4) au fost descoperite în apropiere (caseta A) la -0,80m/m.11, fiind însă puternic arse în urma unui incediu. Acestea dispun de perforaţii largi cu d= 3 – 4 cm şi adâncime 2-6 cm (într-un plan orizontal şi oblic). Mărirea în dimensiune a acestor fragmente s-ar datora temperaturilor mari suportate (ardere secundară), fapt care a dus la schimbarea culorii de la cărămiziu la cenuşiu uşor albicios. În general plăcile de cuptor (L5) cu perforaţii adânci, care străpung placa de lut (placa din vestul L5) provin de la un element ce separă camera de foc de cea de ardere a vaselor, la cuptorul de ars ceramică. Astfel de elemente pot fi considerate adevărate vetre mobile, pe care se puteau coace lipiile, dar puteau folosi şi la transportul jăratecului sau chiar la diferite ceremonii religioase, la săvârşirea unor ofrande prin ardere, putând fi mutate dintr-un loc în altul. Existenţa unei vetre de foc sau a unui cuptor într-o locuinţă este asociată şi cu o construcţie care, prin găzduirea focului sacru, devine la rândul ei loc sacru L6 De la m.1 până la m.3 s-a întâlnit o masă compactă de chirpic de la o nouă locuinţă L6. După forma bombată şi platforma locuinţei, centrul acesteia (L6) se găseşte la m.1. Locuinţa continuă şi în afara secţiunii SV spre S şi E. Pe latura de V (m.1) a apărut un complex ceramic şi câteva pietre, iar în partea de E un alt complex de la un vas reîntregibil cu torţi tip buton. În general, chirpiciul de la (L6) este masiv având grosimi ce depăşesc 0,10–0,15 m. La acestea pot fi văzute mici goluri interioare, ca amprente de la paie şi pleavă. Majoritatea sunt cărămizii şi rareori de culoare cenuşie. Câteva fragmente ceramice descoperite printre chirpici, au ca motiv alveolele realizate prin apăsarea cu degetele în lutul crud înainte de ardere, în şir orizontal pe gâtul vasului. Pe un alt fragment descoperit la m.2 (L6) (-0,75 m) sunt vizibile motive realizate prin apăsare cu unghia pe un plan vertical. Se poate observa şi o peliculă roşie de vopsea naturală, în care a fost „îmbăiat” vasul înainte sau după ardere. La acelaşi complex ceramic descoperit în partea de V a locuinţei L6, a fost descoperit şi un fragment de „crater” de mărime mijlocie, cu pereţii groşi de peste 1 cm. Atât pe interior cât şi pe exterior poartă amprenta unei modelări cu mâna (prin excizii largi paralele). Buza este dreaptă uşor răsfrântă. Sub locuinţa L6 (între m.1-m.3) a fost surprinsă la -0,80 m, o groapă cucuteniană G4 de fundare. Aceasta se adânceşte concentric atingând adâncimea de -1,50 m. A fost surprinsă pe toată lăţimea SV şi continuă în afară spre E (cca. 2,5 m). În umplutură s-au găsit oase (vertebre, coaste, etc.), chirpic fărâmiţat, friabil, cu ardere mediocră, fragmente ceramice pictate policrom şi motive în spire, triunghiuri, linii paralele, etc. In centrul gropii de fundare s-a descoperit o căţuie, uşor tronconică la partea superioară (diam. = 9,5 cm; h = 3 cm; gr(max) fund = 2 cm). În centrul căţuiei există o mică dâlmă făcută intenţionat cu d= 1,5 cm; h = 0,5 cm. Căţuia este un obiect ritual cu un simbolism esoteric aparte: forma rotundă este o reprezentare simbolică a yoniului, iar dâlma din centrul acesteia, o reprezentare falică a principiului masculin. - Fragment de văsuleţ miniatural, din lut ars de culoare cărămizie, foarte bine ars d= 4 cm; h = 1,8 cm; gr. (la fund) = 0,6 cm. Sub masa de chirpic de perete, care are o ardere mai slabă (vizibilă in culoarea galben-albicioasă şi rar cărămizie a chirpiciului) apare o platformă compactă de duritate mare cu grosime cuprinsă între 10 şi 25 cm. - Complex ceramic identificat între m.8- m.9 la -0,50 -0,60 m, alcătuit dintr-un vas grosier, fragmentat, de tip fructieră, iar sub acestea fragmente fine, pictate policrom. - Formă sferică din lut ars care ar fi putut constitui forma primară a unui vas rămas nemodelat şi folosit ca lipie, de testat temperatura din cuptor. A fost descoperit la m10 (-0,70 m) având d= 15 cm; h = 11 cm. Este turtită într-o parte (fiind vizibile amprentele degetelor olarului, iar la partea opusă (la bază) are formă plană (probabil de la suportul pe care a fost plasată forma crudă). La partea exterioară are culoarea cărămizie, iar interiorul cenuşiu-negricios, cu impurităţi de calcar. La atingere s-a crăpat în mai multe bucăţi, fiind foarte friabil datorită impurităţilor din pastă. - Fragment dintr-o valvă de scoică (sidef), probabil egeeană (m12, -0,40m/L5), de mărime mică, având incizat un desen indescifrabil. Incizia a fost aplicată pe creasta superioară albicioasă. In secţiune pot fi vizibile trei stratificări foarte subţiri şi una groasă semitransparentă. A fost folosită ca piesă de podoabă sau ca amuletă, căreia i s-a dat o întrebuinţare magică. - Mărgică tubulară din lut ars, perforată. Are culoarea cenuşie, fiind foarte bine arsă (m.13 / L5). d. = 1,5 cm; d (perforaţie) = 0,4 cm; h = 3 cm. - Percutor cvasicilindric, cu capetele tocite, descoperit la m8 (-0,50m), confecţionat din lemn pietrificat. L = 10,5 cm; l = 4,5 cm; d (la capete) = 4 cm. - Percutor sferic aplatizat (m6), preparat pe toate laturile, dar cu urme de tocire la cele două capete, fiind confecţionat dintr-o gresie rulată, dură, de râu (d = 7 cm). - Gratoar pe lamă, uşor carenată din silex de Ibăneşti, de culoare alb-maronie (m.14). Este retuşat lateral, iar partea activă este oblică, uşor ascuţită în partea stângă, dar cu retuşe adânci care pleacă de la nivelul carenei. Se distinge vizibil talonul şi bulbul de percuţie. Partea ventrală este plană. L = 4,2 cm; l = 2,4 cm. - Aşchie cu urme de uzură din silex de Prut, semitransparentă, de culoare albicioasă cu urme de cortex (m.3). - Gratoar pe aşchie, cu patină albă (probabil adus din situl paleolitic din amonte - 1 km şi refolosit de cucutenieni). Are partea activă convexă, iar pe partea stângă prezintă un accident petrogenetic umplut cu calcit. Se distinge talonul, dar îi lipseşte bulbul de percuţie. - Nicovală cvasidreptunghiulară, preparată dintr-o gresie dură, arsă, având o peliculă de carbonaţi (m11, - 0,70 m), descoperită sub placa de cuptor din locuinţa L5. Dimensiuni: l = 25,5 cm; l = 22 cm. Prin descoperirea unei aglomeraţii de chirpic şi platformă compactă, s-a pus în evidenţă existenţa a trei noi locuinţe cucuteniene (L4, L5 şi L6), iar sub locuinţa L6 o groapă de fundare G4 (funcţie dată de suprafaţa mare de sub locuinţă şi de inventarul religios descoperit aici). În L4 şi L5 s-au descoperit două instalaţii de foc (cuptoare). Dacă pentru L4 cuptorul a fost identificat în perimetrul de nord-est, pentru L5 acesta era poziţionat în perimetrul nord-vestic. Chirpiciul dintre m7-m9 (latura vestică a SV) aparţine de la o anexă a L5, respectiv de la o tindă. Pe lângă ceramica policromă de tip Cucuteni A-B s-a descoperit şi fragmente de ceramică din epoca bronzului, aparţinând civilizaţiei Costişa cu incizii paralele fine triunghiulare şi vălurite, având cioburi pisate în pastă. Unele fragmente sunt de calitate foarte bună, altele însă de calitate bună. S-au descoperit şi fragmente ceramice cu scoică pisată şi cioburi în pastă, având o calitate slabă, uşor friabile.