Dolheşti | Judeţ: Iaşi | Punct: La Ulm | Anul: 2006
Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 96913.01 |
Județ:
Iaşi
Unitate administrativă:
Dolheşti
Localitate:
Dolheşti
Punct:
La Ulm
Localizare:
| 96913.01 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Merlan | Vicu | participant | Muzeul Municipal Huşi |
Salomeia | Paul | participant | Muzeul Municipal Huşi |
Raport:
Obiective: descărcarea terenului de sarcină arheologică pe unde trece instalaţia de aducţiune a apei potabile în satul Dolheşti; salvarea locuinţelor nr. 2 şi nr. 3; săparea secţiunii S2; decopertarea parţială a locuinţelor L1 şi L2; surprinderea a două complexe ceramice cucuteniene.
Secţiunea SI a fost realizată în partea de S a sitului la cca. 20 m faţă de bazinul gravitaţional de apă potabilă. Deoarece instalaţia traversează o mare partea a sitului, anul acesta am realizat o nouă secţiune în zona centrală (S2: L= 20 m, l= 2 m).
Începând cu m. 3 şi până dincolo de m. 5 s-au găsit chirpici compacţi de la o locuinţă cucuteniană L2. Secţiunea S2 a surprins doar latura sud-vestică a locuinţei L2, restul continuând în afara acesteia spre NE şi SE.
În partea de S a locuinţei L2 (în imediata apropiere) s-au găsit câteva pietre arse şi un complex ceramic alcătuit din fragmente ceramice grosiere (vase de provizii) cu urme de angobă. La m. 6 a fost descoperit şi un gratoar dublu retuşat, din silex de Prut. Vestigiile cucuteniene apar în acest sector la -0,60 m. Începând cu caroul 13 la o adâncime cuprinsă între -0,40 şi -0,60 m au fost descoperiţi chirpici compacţi de la o nouă locuinţă - L3.
Dacă pentru L2 am suprins doar latura sud-vestică a acesteia, pentru L3 masa compactă de lutuială de perete apare pe întregul spaţiu săpat între caroul 13 şi caroul 20. Cu toate acestea chirpicul continuă şi în afara secţiunii S2 atât spre V cât şi spre E si NE.
În partea centrală a fost identificat un nou complex ceramic alcătuit din fragmente ceramice de la cîteva vase cucuteniene reîntregibile.
Chirpicul poartă amprenta parilor şi nuielelor din structura iniţială a pereţilor. Unii chirpici sunt făţuiţi pe o parte sau pe ambele părţi. În preajma locuinţei L3 s-au găsit şi câteva aşchii din silex de Prut cu urmă de uzură sau retuşe. De asemenea, s-a descoperit un alt gratoar dublu pe lamă, uşor concav cu crestă “a crete”, din silex de Prut patinat. Este posibil ca această piesă paleolitică să fi fost adusă din situl gravettian din amonte (1 km). A fost retuşat pe toate laturile, iar părţile active sunt convexe. Mai păstrează urme de cortex rulat, dar în mare parte a fost înlăturat printr-o cioplire sumară.
Pictura policromă se păstrează într-o formă mediocră, dar majoritatea fragmentelor ceramice poartă urme vagi de pictură iniţială.
În caroul 20, în afara locuinţei L3 s-au descoperit o nicovală şi câteva oase de animale.
Am constatat că chirpicul locuinţei L3 apare mult mai la suprafaţă faţă de cel din locuiţa L2 (-0,30 faţă de -0,40 la L2) ceea ce ne arată că platoul interfluvial avea o uşoară pantă dinspre NV spre SE. Cu cât ne deplasăm mai mult spre SE sau S, cu atât nivelul arheologic cucutenian este la adâncime mai mare.