Dochia | Comuna: Girov | Judeţ: Neamţ | Punct: Sărăţica, La Movilă | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bolohan | Neculai | participant | Instiuție Nedefinită |
Raport:
Aşezarea fortificată aparţinând primei vârste a fierului (Hallstatt) de la "Sărăţica/La Movilă" este situată în partea central-estică a depresiunii Cracău-Bistriţa, pe teritoriul satului Dochia, comuna Girov, în proximitatea vestică a satului Băluşeşti. Depresiunea Cracău-Bistriţa, încadrată în Subcarpaţii Moldovei, ocupă sectorul central al ulucului subcarpatic cuprins între râurile Moldova şi Trotuş. Orientarea generală a depresiunii este NV-SV; prezenţa şesurilor aluviale şi a complexelor de terasă ale Bistriţei şi Cracăului evidenţiază clar, din punct de vedere morfologic, ramele mai înalte, atât spre vest cât şi spre est. Din punct de vedere geologic, aşezarea fortificată de la "Sărăţica/La Movilă" este situată în cadrul pânzei pericarpatice care delimitează la est pânza pericarpatică de platforma moldovenească.
Altitudinal, aşezarea este situată în jur de 330 m, dar altitudinea maximă în perimetrul aşezării este de 348 m în movila antropică, movilă care face parte din structura valului de apărare situat în partea vestică a aşezării.
Din punct de vedere hidrogeologic, în depresiunea Cracău-Bistriţa, se separă strate acvifere freatice cantonate în depozitele de versant şi strate acvifere de adâncime, dependente de depozitele geologice miocene. Adâncimea apei freatice, în proximitatea aşezării este de 10-15 m iar sub aspect hidrochimic se caracterizează printr-o mineralizare scăzută.
În preajma structurii fortificate, suprafeţe apreciabile sunt ocupate cu cernoziomuri argiloiluviale, iar pe culmile mai înalte cu soluri cenuşii, soluri care fac parte din clasa molisoluri şi au un grad ridicat de fertilitate.
Prezentarea sumară şi generală a unor date bio-pedo-climatice arată condiţiile favorizante pentru constituirea şi existenţa unei locuiri, chiar dacă circumstanţiale, în punctul "Sărăţica/La Movilă".
"Campania" arheologică din vara anului 1999, din motive independente de voinţa şi obiectivele noastre, a durat numai 6 zile. În această perioadă, am reuşit refacerea profilelor de est şi vest, în suprafaţa carourilor 1-9, împreună cu "grundriß" pe aceeaşi suprafaţă, cu excepţia carourilor 3-5. Cercetările din acest an au reconfirmat situaţia stratigrafică surprinsă şi evidenţiată în anii anteriori. Astfel, cercetările noastre s-au concentrat în partea sudică a movilei antropice, în special în zona carourilor 1-2.
În caroul 2, la adâncimea de –1,56 m faţă de actualul nivel de călcare a fost identificat şi cercetat un "pietrar" cu următoarea structură (diametrul = 1,30 m; grosimea podinei = 8-10 cm): dispunerea circulară a unui strat de pietre tăiate, strat care conţine şi foarte multă arsură, fragmente de olărie provenind de la recipiente mari, fragmente osteologice provenind de la animale cu talie înaltă şi foarte puţini pigmenţi de chirpic.
După primele observaţii, acest complex se află situat la partea superioară a ceea ce noi am considerat a fi "miezul movilei", strat care conţine cele mai numeroase artefacte. Dintre acestea, remarcăm prezenţa olăriei, în special a celei grosiere precum şi a unor fragmente din cadrul olăriei fine. Tipologic, olăria grosieră este reprezentată de următoarele forme: vas-sac, vas-borcan, vas de dimensiuni mijlocii, vas de dimensiuni mari; olăria fină este reprezentată de câteva fragmente provenind de la o ceaşcă cu pereţii subţiri, culoare cafeniu închis cu pete cărămizii.
Analiza artefactelor descoperite în campaniile anilor 1998-1999 impune, credem noi, o reconsiderare a datei de început a structurii fortificate de la "Sărăţica/La Movilă", în sensul plasării acesteia la o dată mai timpurie din prima vârstă a fierului de la răsărit de Carpaţi.
Continuarea cercetărilor este justificată de necesitatea precizării sigure a datei de început şi de sfârşit a aşezării fortificate, a movilei antropice, a precizării raportului dintre valul de apărare şi movila antropică şi a precizării raportului dintre artefactele descoperite în interiorul aşezării (de exemplu, o ceaşcă cu două torţi supraînălţate de tip Noua) şi sistemul de fortificare propriu-zis.