Dobrovăţ | Judeţ: Iaşi | Punct: Pădurea Buda - Cetăţuia | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 23
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Voinescu | Anca | participant | Instiuție Nedefinită |
| Istrate | Florentina | participant | Instiuție Nedefinită |
| Berzovan | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Lazarovici Mantu | Cornelia Magda | participant | Institutul de Arheologie Iaşi |
| Borangic | Cătălin | participant | Asociația Culturală Enciclopedia Dacica din Alba Iulia |
Raport:
Problema fortificaţiilor din Epoca Fierului situate pe Dealul Cetăţuia din comuna ieşeană Dobrovăţ ne-a preocupat de mai multă vreme. Încă din anul 2016 am efectuat în acest punct o serie de cercetări de teren repetate, observaţiile preliminare făcute fiind deja prezentate (nota 18) .
În anul 2019 am decis realizarea unui prim sondaj arheologic pentru a verifica gradul de conservare al vestigiilor, în contextul în care ştiam că punctul fusese afectat de alunecări de teren dar şi de diverse intervenţii antropice.
Am amplasat o prima unitate de cercetare pe care am denumit-o convenţional suprafaţa S 1 / 2019. Orientată NNV-SSE, avea dimensiunile de 6 x 5 m. S-a identificat un singur strat de cultură, ce coboară până la adâncimea de cca. -0,40 m. Acesta se prezintă ca un pământ de culoare brun-cenuşiu, sfărâmicios, bogat în material arheologic. Este interesant de observat că stratul de cultură a fost surprins doar în sectorul estic al S 1; în cel vestic, pe ultimii doi metri el dispare complet, solul vegetal fiind urmat de steril.
În sectorul estic am observat, la adâncimi de cca. -0,30 -0,35 m existenţa unor aglomerări de materiale arheologice fragmentare şi chirpici mărunţi arşi la roşu, ce păreau să sugereze resturile unei locuinţe de suprafaţă incendiate. Descoperirea, în sectorul central al S 1, a unui aliniament format din trei gropi de par (Cx 1, 2 şi 3), respectiv a Cx 4, în sectorul nord-estic, confirma această presupunere. Am denumit locuinţa drept L 1 / 2019 şi am început să îi conturăm rămăşiţele. Gradul de conservare al acestora era modest; nu am putut surprinde aglomerări masive, compacte de materiale. Gradul de conservare al vetrei este de asemenea unul modest.
Pentru a putea suprinde un sector mai mare din L 1/ 2019, am decis să extindem suprafaţa de cercetare spre sud printr-o nouă suprafaţă S 2, cu dimensiunile de 3 x 3 metri, lăsând între cele două unităţi un martor cu o lăţime de cca. 0,20 m. Nu ne-am putut extinde mai mult din pricina copacilor. Şi aici am constatat aceeaşi situaţie stratigrafică ca în S 1, resturile L 1/ 2019 fiind vizibile în sectorul de N al casetei.
În colţul SE al S 1 a fost conturată şi excavată groapa Cx 5, acoperită de resturile locuinţei L 1. Groapa a putut fi surprinsă şi în cadrul S 2; pentru a putea excava cât mai mult din ea am extins spre vest suprafaţa S 2 cu o casetă de 1 x 1 m, până aproape de marginea platoului. În interiorul gropii nu am găsit niciun fel de urme arheologice, analiza profilului indicând astuparea gropii la momentul construirii locuinţei (groapă de împrumut ?); tot pe profil am putut observa o altă groapă în interiorul Cx 5, anume Cx 6, pe care o interpretăm ca o groapă de par, fiind situată pe acelaşi aliniament cu Cx 4, respectiv Cx 1.
Cu ocazia cercetărilor a fost recuperat un bogat material arheologic, constând îndeosebi din fragmente de vase ceramice locale, aproape în întregime lucrate manual, specifice perioadei secolelor 4-3 î.Hr. Atrage atenţia prezenţa unui vas-miniatură. Obiectele de uz gospodăresc constau în două piese litice, anume o cute descoperită în groapa de par Cx 3, respectiv o altă piesă ce a fost utilizată pe post de percutor. În ultima zi, împreună cu muncitorii am realizat o cercetare de suprafaţă în zona vechii alunecări de teren. Am putut recupera un număr foarte mare de fragmente ceramice (majoritar atipice, puternic mărunţite) ca de altfel şi trei piese mai deosebite: două verigi din bronz şi un vârf de săgeată din bronz de tip „scitic”.
Rezultatele acestui sondaj au fost publicate deja in extenso (nota 19) . Apreciem că rezultatele sondajului efectuat sunt destul de încurajatoare în sensul în care am putut delimita existenţa unor complexe de locuire clare. Departe de a fi complet distrusă, aşa cum ne-am temut a fi, cetăţuia de la Dobrovăţ reprezintă un obiectiv cu potenţial care merită (şi va fi) investigat pe parcursul următorilor ani.
Bibliografie: