Dalboşeţ | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Dragomireana | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Benea | Doina | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Crânguş | Mariana | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Ştefănescu | Atalia | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
Cercetarea edificiului de epocă romană de la Dalboşeţ-Dragomireana a continuat şi în cursul anului 2003, prin trasarea unei secţiuni S I/2003, situată la 39,50 m de colţul casei lui Nicolae Găină. Dimensiunile secţiunii au fost de 12 x 2 m. Caroiajul s-a efectuat din doi în doi m.
În secţiune s-au conturat trei ziduri realizate în tehnici diferite:
Zidul I a apărut la 3,55 m de mal şi este construit din piatră de râu şi lut, având o lăţime de 0,75 m. Din elevaţie se mai păstrează 0,30 m, zidul fiind ridicat din bolovani mari de râu pe laturi, iar emplectonul fiind realizat din piatră mai mică de râu cu lut. Fundaţia zidului de 0,65 m era din piatră măruntă de râu cu pietriş şi lut.
Zidul II s-a conturat la 9,15 m de punctul 0 al secţiunii şi avea o lăţime de 0,75 m. Era realizat din piatră de râu şi lut pe fundaţia unui zid cu mortar.
Zidul III a apărut iniţial în profilul de N, în continuarea zidului II şi a fost mai bine surprins odată cu deschiderea unei casete paralele cu secţiunea. Acest zid este realizat într-o tehnică diferită, din piatră de râu şi mortar, având lăţimea de 80 m şi fundaţie de 1,20 m (fazele de fundaţie au fost despărţite prin două pelicule de pietriş);
Pornind de la analiza stratigrafică, s-au conturat următoarele nivele:
- humus actual deranjat de lucrările moderne;
- strat de lut cu piatră şi ţigle care suprapune zidul I;
- nivelul IV de locuire conturat de prezenţa celor două ziduri ridicate din lut şi piatră de râu;
- groapă antică ce apare în primii 3,50 m, delimitată de fragmente de ţiglă şi olane romane, tăiată de zidul I, adâncimea maximă a gropii fiind de 2,30 m;
- nivelul III reprezentat de zidul roman din piatră legată cu mortar;
- nivelul II de locuire este marcat prin fază de lemn şi acoperiş din ţigle şi olane romane formând un strat compact pe o suprafaţă destul de mare;
- amenajare a nivelului I de locuire observată prin prezenţa lutului;
- nivelul I cu locuinţă din lemn, unde au apărut cioburi dintr-o oală dacică cu brâu sub buza dreaptă; probabil acest nivel este distrus de un incendiu, ca dovadă fiind lutul de culoare gri de deasupra precum şi urmele de arsură;
- sterilul apare la o adâncime de 1,95 m în prima parte a secţiunii.
Această stratigrafie se conturează acum pentru prima dată, ea nemaifiind surprinsă în secţiunile efectuate în campaniile anterioare.
Paralel cu secţiunea a fost trasată o casetă C I/2003, între m. 3,5-12 ai secţiunii S I, cu un martor de 0,50 m. În casetă a apărut continuarea zidului Z2 păstrat pe o lungime de 1 m, cu elevaţie de 0,26 m, dar nu a fost surprinsă şi continuarea zidului din piatră şi lut. De asemenea, la adâncimea de 0,72 m apare în casetă podeaua de cocciopesto, cu două straturi de 0,7 şi 0,6 m, separate de un nivel de lut de 0,12 m. Peste cele două podele se afla un strat compact de ţigle. Totodată a fost surprinsă închiderea încăperii cu o lungime de 5,40 m. Sub zidul de mortar, în zona colţului camerei, mai apar trei rânduri de piatră dispuse pe baza de mortar a unei fundaţii. Cele două podele de cocciopesto cu un strat de lut nivelator între ele sugerează existenţa a două faze de locuire ale încăperii.
La o distanţă de 20 m de secţiunea S I a fost dezvelită jumătatea unui turn (bazin) T I/2003 de apă rece, cu un diametru interior de 4,20 m, cu zidul circular având o lăţime de 0,60 m, din piatră de râu cu mortar. Zidului bazinului îi este adosat un alt zid, îndreptat spre secţiunea S I, realizat tot din piatră cu mortar. A fost surprins colţul acestui zid, realizat din cărămidă (l=0,25 m, L=0,50 m). Pe o lungime de 0,50–1,50 m cele două ziduri au fost scoase şi nu mai putem observa decât urma lor. Zidul bazinului din care se mai păstrează în prezent 2-3 asize are o fundaţie din piatră de râu cu mortar şi pietriş compact în care ne-am adâncit 70 cm fără a putea, din cauza durităţii, să atingem nivelul de steril.
Bazinul avea o podea din cocciopesto cu o grosime de 0,25 m, dispusă pe un pat de piatră şi unul de lut, precum şi o bordură de cocciopesto cu o lăţime de 0,10 m. Între zidul bazinului şi bordură a fost identificat pe o lăţime de 0,10 m canalul de scurgere a apei.
De asemenea, a fost identificată conducta de scurgere, situată la 1,80 m de marginea stângă a bazinului, în porţiunea investigată de noi, unde a fost stabilit punctul 0. Conducta, cu un traiect descendent pe sub zid, avea un diametru de 0,10 m. Atât deasupra ei cât şi lateral, conducta, păstrată până la jumătatea zidului, este protejată de câte două cărămizi, prinse între ele cu un strat de mortar care poate atinge pe alocuri şi grosimea de 0,30 m. Porţiunea de zid din dreptul conductei este destul de rudimentară.
Ca material, în zona bazinului s-au descoperit fragmente de conducte, ghivece de boltă, un fragment de antefix de lut.
Cercetările arheologice întreprinse în cursul anului 2003 au evidenţiat existenţa unei noi faze de locuire, care nu a mai fost surprinsă în campaniile anterioare. Din păcate, absenţa în continuare a materialului arheologic nu permite o încadrare cronologică clară.
Rezumat:
Cercetarea edificiului de epocă romană de la Dalboşeţ-Dragomireana a continuat şi în cursul anului 2003, prin trasarea unei secţiuni. În timpul săpăturii au fost identificate trei ziduri realizate în tehnici diferite. De asemenea, a fost identificată conducta de scurgere, situată la 1,80 m de marginea stângă a bazinului. Din păcate, absenţa în continuare a materialului arheologic nu permite o încadraSre cronologică clară.