Dalboşeţ | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Dragomireana | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2001
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 52589.02 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Dalboşeţ
Localitate:
Dalboşeţ
Punct:
Dragomireana
Localizare:
| 52589.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Protase | Dumitru | responsabil | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Crânguş | Mariana | responsabil sector | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Benea | Doina | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Hurduzeu | Nicolae | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Preda | Sânziana | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Ştefănescu | Atalia | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
Raport:
În campania arheologică din 2001 au continuat cercetările în zona de N a edificiului, la 3,6 m de secţiunea S. I/2000, adică la 29 m de colţul de NE al casei lui Nicolae Gaină. Noua secţiune, S. I/2001 are dimensiunile de 21 x 2 m, orientată 80° NE - 260° SV.
Situaţia stratigrafică este următoarea şi ea este asemănătoare cu cea din campania anului 2000:
1. pământul steril.
2. faza de lemn a complexului.
3. nivelul marcat de un bloc de calcar mare, cu dimensiunile de 1,35 x 0,6 m cu fundaţie de blocuri de piatră din micaşist şi pietre de râu de mici dimensiuni.
4. faza de piatră cu mai multe subfaze. Fundaţiile zidurilor au fost săpate într-un pământ lutos. La zidul B se observă mai multe etape de construcţie.
5. strat de dărâmătură bulversat de săpăturile anterioare. Se caracterizează printr-un pământ negru, bolovani de râu şi mortar. Intre M. 9 şi M. 13 se observă un strat compact de lut cu urme dense de ţiglă şi olane.
6. humusul actual.
S-au conturat trei încăperi dispuse în şir, prima prezentând o absidă:
Încăperea I absidată are o fundaţie de 0,95/1 m. Se cunosc două faze ale încăperii marcate prin cele două podele. A fost dezvelit şi pragul de acces în încăpere. Pe prag fuseseră fixate 2 scânduri, fiecare având lăţimea de 0,27/0,28 m, amprenta lor păstrându-se foarte bine în mortar. Această încăpere are o lungime de 6,75 m. Zidul absidat (A) are o grosime de 0,6 m şi în interior prezintă o tencuială de 3 cm. Alte două ziduri (B şi C) delimitează încăperea I, au o fundaţie de 1 m, iar lăţimea lor este tot de 0,6 m. Zidurile sunt realizate din piatră de râu şi mortar.
Încăperea II (dimensiuni: L = 5,2 m, l = 2,45 m) se află în continuarea încăperii I. Pe lângă zidurile denumite (B şi C), se conturează un altul (D), care are o fundaţie de cca. -0,85 m. În interiorul încăperii podeaua este păstrată parţial executată din mortar cu urme de cocciopesto.
Încăperea III delimitată de zidurile (D) şi (E) are o lungime de 5,25 m. Întreaga încăpere este acoperită de o podea de cocciopesto, foarte bine păstrată care are o grosime de 8 cm. Ea este aşezată pe un pat de piatră de râu, prinsă într-un strat de mortar în opus spicatum.
Toate zidurile sunt realizate din piatră de râu şi mortar, au uneori o lăţime de 0,6/0,75 m, iar fundaţia lor poate ajunge până la 1 m. În încăperile I şi III s-au depistat podele, cea din încăperea III fiind de foarte bună calitate. Absida prezentă în prima încăpere, alături de podelele de cocciopesto amintite ne îndeamnă să credem că ne găsim în zona băilor romane ale complexului de la Dalboşeţ. Încăperile I şi II prezentau urme de tencuială fină pe pereţi, finisajul fiind unul de calitate. Ca şi în anul precedent, se remarcă lipsa materialul arheologic, găsind doar un fragment de cărămidă cu câteva litere incizate în pasta crudă.
Concluzii: Cercetările de până acum au întărit convingerea existenţei unei construcţii romane având 3 etape de existenţă în care ultima cu mai multe subfaze. Datarea acestora nu se poate face cu deosebită claritate având în vedere lipsa totală a materialului arheologic până acum.