Cumpărătura | Comuna: Bosanci | Judeţ: Suceava | Punct: Biserica satului dispărut Nemirceni | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică; Mormânt;
Cod RAN:
| 147152.01 |
Județ:
Suceava
Unitate administrativă:
Bosanci
Localitate:
Cumpărătura
Punct:
Biserica satului dispărut Nemirceni
Localizare:
| 147152.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Hău | Florin | responsabil | Muzeul Bucovinei, Suceava |
| Dejan | Ştefan | participant | Muzeul Bucovinei, Suceava |
Raport:
Situl arheologic de la Nemirceni (sat Cumpărătura, com. Bosanci, jud. Suceava), a fost identificat în urma cercetărilor arheologice de suprafaţă efectuate în toamna anului 1995, de către o echipă de arheologi de la CMB Suceava1.
Ruinele bisericii descoperite cu acea ocazie, au fost cercetate cu fonduri din partea MCC în anul 2001, ocazie cu care au fost reperate şi câteva zeci de morminte din cuprinsul necropolei aferente. În anii imediat următori, au fost cercetate şi alte arii de interes major, caracterizând din punct de vedere stratigrafic şi planimetric situl restrâns strict la poziţia în teritoriu a ruinelor bisericii.
S-a concretizat, la capătul acestor cercetări, faptul că biserica datează din primul deceniu al domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) şi faptul că, ea reprezintă în cadrul problematicii istoriei arhitecturii ecleziale de zid din nordul Moldovei, un aspect aparte, date fiind caracteristicile cu totul originale ale configuraţiei sale planimetrice şi deopotrivă, ale vechimii sale.
În incinta naosului acestui complex arheologic, au fost cercetate nouă morminte datând din prima etapă de funcţionare a monumentului (sec. XV), cu aceeaşi ocazie descoperindu-se in situ, soclul originar al mesei altarului şi soclul din piatră, aparţinând configuraţiei de asemenea originare, a iconostasului.
Din punct de vedere planimetric, biserica din piatră de la Nemirceni, aparţine categoriei cunoscute sub denumirea de plan triconc simplu, compartimentarea siluetei sale volumetrice fiind alcătuită din naos şi altar, cu abside laterale circulare (la interior) şi poligonale (la exterior)2. Absida altarului, este de asemenea circulară la interior şi poligonală la exterior, avându-şi cea mai apropiată analogie în configuraţia bisericii aparţinând mănăstirii Moldoviţa Veche, ctitorie domnească datând din aceeaşi perioadă cronologică3.
Cercetările efectuate în anul 2005, au fost integral finanţate din fonduri alocate de MCC4, în cadrul Programului Naţional de Cercetări Arheologice, instituţiei noastre revenindu-i rolul de instituţie organizatoare. În baza autorizaţiei de săpătură arheologică sistematică obţinută din partea Comisiei Naţionale de Arheologie responsabilitatea ştiinţifică a coordonării lucrărilor de la Nemirceni, a revenit subsemnatului, din echipa de cercetare făcând parte şi colegul Ştefan Dejan, arheolog debutant, în cadrul CMB Suceava.
În teren, au fost trasate două suprafeţe de cercetare, însumând cca. 50 m2, în vederea atingerii următoarelor obiective:
- extinderea cercetărilor anterioare spre V, în zona de racord a naosului bisericii de piatră (etapă de construire datând din prima jumătate a sec. XV) la zona de adosare a unui pronaos datând din a doua etapă de construire/extindere a ansamblului arhitectonic al monumentului (cas. C1/2005).
- extinderea cercetărilor în zona de NV a bisericii (secţiunea S1/2005) de această dată cu intenţia de a se identifica date despre configuraţia necropolei acesteia, în condiţiile în care, limitele de S, E şi (parţial) N ale complexului, erau şi sunt destul de bine precizate.
- efectuarea unor atente lucrări de curăţire a terenului delimitat de configuraţia bisericii, afectat în timp de proliferarea vegetaţiei de arbuşti şi graminee specifică arealului de podiş din zona cursului superior aparţinând văii pârâului Şomuzul Mic.
- recoltarea tuturor datelor cu caracter ştiinţific în vederea completării setului de informaţii deja constituit în legătură cu evoluţia acestui interesant monument istoric din zona de NV Moldovei.
- recoltarea şi conservarea primară a tuturor obiectelor de patrimoniu, susceptibile de a fi clasate în lista bunurilor de aceeaşi valoare care alcătuiesc colecţiile de specialitate ale Complexului Muzeal „Bucovina” din Suceava.
- realizarea unei conservări preliminare, cu efect de scurtă durată, asupra configuraţiei în teren a traseului zidurilor bisericii, păstrate inclusiv cu părţi din elevaţie, lucrarea, destul de complexă prin cantitatea de operaţiuni manuale în curs de aplicare, necesitând decopertări şi nivelări de teren mai ales efectuate în incinta interioară a monumentului, precum şi acoperirea cu material impermeabil a traseului ruinelor bisericii, pentru împiedicarea pătrunderii în structura aparatului de zidărie, a apei provenite din precipitaţii.
La capătul efectuării cercetărilor, au fost culese interesante date despre configuraţia planimetrică a unuia dintre sectoarele pronaosului bisericii (anume cel sud-vestic), identificându-se cu acest prilej (cas. C1/2005), şi un număr de opt morminte, dintre care trei în cripte boltite de piatră. Inventarul acestor morminte a fost, sub aspect calitativ, destul de interesant, acesta fiind alcătuit dintr-o salbă de solzi din argint aurit, zece aplice (dintre care jumătate cu tot cu cheotori), două monede, cuie de sicriu şi fragmente de ţesătură arheologică, păstrate în condiţii relativ bune de conservare, ceea ce va permite fie şi parţial, restaurarea lor, în laboratorul de profil al instituţiei noastre.
Cea mai interesantă descoperire a acestei campanii de cercetări, a fost ocazionată de lucrările efectuate în cuprinsul aceleiaşi casete C1/2005, când, aproape de axul acesteia, a fost identificată, la adâncimea de cca. 0,70 m, piatra de mormânt a celui care a fost Ilie Şeptilici, înalt dregător al Moldovei, în timpul domniei lui Eustratie Dabija Voievod (1661-1665). Piatra de mormânt menţionată, a cărei inscripţie încă nu a fost tradusă integral, constituie o descoperire cu caracter accentuat documentar, despre însuşirile inedite ale căreia, se vor face menţiunile cuvenite la capătul finalizării etapei de documentare istorică a raportului.
În cuprinsul secţiunii S1/2005, nu s-au făcut descoperiri care să determine concluzii spectaculoase, întrucât, aici nu au mai fost reperate schelete din cuprinsul necropolei bisericii, de unde şi concluzia potrivit căreia, limita de NV a vechiului cimitir, pare să se fi epuizat în această poziţie. Au fost recoltate puţine fragmente ceramice aparţinând segmentului cronologic al evului mediu, în special datând din a doua jumătate a sec. XV şi din prima jumătate a sec. XVI.
Revenind la problematica planimetriei monumentului, se poate face şi precizarea faptului că, în segmentul jumătăţii sudice al casetei C1/2005, au putut fi reperate urme ale traseului zidăriei de temelie a laturii sudice aparţinând pronaosului bisericii care, după datele oferite de stratigrafia locului, datează dintr-o fază mai târzie, anume din a doua jumătate a sec. XVI. Este vorba despre o fundaţie amenajată prin săpare superficială în stratul ce definea nivelul de călcare al epocii, aceasta realizată fiind, din lespezi de grezie legate cu lut, pe succesiunea câtorva asize, care au fost adosate la V, bisericii din piatră, pe un plan mai retras cu cca. 0,50 m faţă de proiecţia pe aceeaşi direcţie, a laturilor nordică şi sudică a acesteia.
S-au cules toate datele topografice (întocmindu-se/întregindu-se planul bisericii) şi de asemenea cele stratigrafice, realizându-se profilurile obţinute prin cercetarea în casetă şi în secţiune. Materialele arheologice cu caracter patrimonial, au fost recoltate şi marcate după rigorile unui sistem propriu de evidenţă, acţiunea de restaurare şi de conservare a acestora fiind în curs de desfăşurare. S-a realizat de asemenea, acţiunea de conservare a traseului zidurilor bisericii din piatră, acestea fiind îngrijit curăţate de vegetaţia parazitară acumulată în timp, după care, au fost „bandajate” în folie de plastic, pentru protecţie faţă de infiltrarea apelor din precipitaţii. Folia a fost fixată cu pietre şi cu depuneri de pământ purtat, pentru a se preveni dezvelirea zidurilor pe durata sezonului rece, când, în zonă, vânturile dinspre NV, ajung la viteze şi intensificări destul de puternice.