Cuci | Judeţ: Mureş | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
1999
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Civil;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 116448.01 |
Județ:
Mureş
Unitate administrativă:
Cuci
Localitate:
Cuci
Localizare:
| 116448.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Meşter | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
În cadrul Proiectului Nr. 492A, de lărgire a DN 60, în vara anului 1999, s-au efectuat săpături arheologice în raza localităţii Cuci din judeţul Mureş. Scopul declarat al acestora, a fost acela de a identifica aşezarea Petreşti, despre care aveam unele informaţii de la regretatul coleg Valeriu Lazăr, fost arheolog la Tg. Mureş. Informaţiile primite de D-l Director al Şcolii din localitate, precum şi cele primite de la profesoara de istorie de la aceeaşi şcoală, nu ne-au ajutat prea mult, iar perieghezele noastre precum şi sondajele efectuate s-au dovedit în cele din urmă insuficiente pentru atingerea scopului iniţial. În cele ce urmează vom face o trecere succintă a principalelor casete şi secţiuni pe care le-am efectuat în acestă campanie.
Caseta nr 1. Având dimensiunile de 3 x 4 m şi o diferenţă de nivel de 2,35 m, a fost decopertată pe terasa înaltă a Mureşului, lângă vechiul cimitir unguresc, la marginea aşezării Coţofeni. S-a săpat în pantă şi de aceea decopertarea s-a efectuat în trepte, urmărindu-se stratigrafia din profilul estic. Stratul brun închis (arheologic), era pigmentat cu chirpic mărunt, provenind probabil de la o locuinţă. Grosimea acestuia oscilează între 0,20 m la bază şi 0,50 m, în partea superioară. Ceramica descoperită este de factură Coţofeni, însă fragmentele sunt mici, greu de încadrat în fazele acestei culturi.
Caseta nr. 2. A fost săpată pe faleza abruptă din stânga Mureşului, la aproximativ 350 m de caseta 1 şi a avut dimensiunile de 2 x 1 x 0,60 m. Ca şi în cazul primei casete, materialul ceramic era extrem de fragmentar, însă indubitabil aparţine Culturii Coţofeni. Nu s-au găsit urme de chirpici sau indicii care să ateste existenţa vreunei aşezări.
Secţiunea 1. Cu dimensiunile de 1,50 x 5 x 0,60 m, era amplasată la marginea de S a aşezării Coţofeni, pe terasă, lângă o plantaţie de porumb.De la –0,40 m în jos, stratul de cultură se materializează printr-o ceramică de factură bună, cu o pastă de culoare cenuşie spre negru, incizată cu ornamente frunze de brad şi boabe de linte, pe care o încadrăm în Coţofeni I. La -0,60 m, s-au mai descoperit urme de chirpic mărunt şi arsură, care nu provin de la vreo vatră ci de la o ardere intensă petrecută probabil în timpul unui incendiu.
Secţiunea 2. S-a trasat la aproximativ 300 m înainte de intrarea în satul Orosia şi a avut dimensiunile de 2 x 6 x 0,60 m, fiind amplasată pe un teren arabil. Fragmentele ceramice sunt tot Coţofeni I, cu ornamente incizate în formă de frunze de brad; s-a găsit de asemenea o lamă de silex. Stratigrafia nu este relevantă.
Secţiunea 3. A fost decopertată în stânga DN 60, la aproximativ 100 m de prima casă de la intrarea în comuna Cuci. Suprafaţa săpată a fost de 1 x 8 x 1,30 m şi era amplasată între şosea şi terenul arabil, cultivat cu porumb.
În profilul sudic, erau vizibile şapte straturi începând de la –0,30 până la -1,30 m, ceramica descoperită încadrând-o între secolele IV - VI şi secolele VIII - XIX. Pe întrega lungime a secţiunii între 0,50-0,60 m, se găseşte un nivel de locuire medieval (notat de către noi cu Niv.I), ce cuprinde mult chirpic de culoare roşie, pietriş, urme de arsură şi fragmente ceramice medievale timpurii. În caroul 1, de la 0,50 m, porneşte o groapă menajeră cu adâncimea de 0,40 m şi deschiderea la gură de 0,60 m ce avea pe fundul ei arsură de cărbune cu o grosime de 0,3 m precum şi fragmente ceramice mai timpurii, din secolele V - VI. Al doilea nivel de locuire, este bine observabil între –0,75-0,80 m având în mare aceleaşi caracteristici ca primul nivel, doar ceramica este mai timpurie, noi încadrând-o în secolele IV - V. Sub nivelul 2, la -0,80 m se afla un bordei (locuinţă semiadâncită?), ce avea în partea superioară o deschidere de 3,60 m şi o adâncime de 0,50 m.
Secţiunea 4. A fost trasată perpendicular pe S3, pe direcţia E - V şi avea dimensiunile de 2 x 4 x 1,30 m. Raţiunea decopertării acesteia a fost de a pătrunde înspre interiorul aşezării, bănuită de către noi că s-ar fi aflat aici. Sub humusul recent, la adîncimea de –0,30 m în carourile 1 şi 2, s-au descoperit cărămizi medivale de pavaj, precum şi o mare cantitate de pietre mari ce formau un fel de alee cu o lăţime de 2,3 m. Din informaţiile primite de la oamenii din localitate, se pare că prin secolul XVIII, se afla aici o închisoare (fort) de dimensiuni reduse, care ulterior ar fi fost demolată. Este posibil acest lucru deoarece la –0,50-0,60 m în partea de V, adică înspre centrul platoului, au apărut urme de zid care după tipul de pietre şi mortar, par a fi medievale târzii.
Periegheze. În paralel cu săpăturile propriu-zise, s-au efectuat o serie de acţiuni de cercetare de suprafaţă, cu scopul de a identifica aşezarea Petreşti, dar din păcate aşa cum arătam şi la început, acestea s-au dovedit zadarnice. Au fost în schimb descoperite cinci noi puncte arheologice, nesemnalate în Repertoriul Arheologic al Jud. Mureş. Acestea sunt:
Pe terasa înaltă a Mureşului, la intrarea în satul Orosia, pe partea dreaptă, într-o cultură de porumb, au fost descoperite fragmente ceramice Coţofeni 3c din categoria semifină, având ca ornament incizii, realizate în tehnica împusăturilor succesive.
Pe traseul numit de localnici „Drumul ciurzii”, la cca. 50 m de un pârâu cu debit redus de apă, se află o aşezare medievală de secol XVIII, cu o ceramică lucrată la roată rapidă.
Pe stânga drumului DN 60 la intrarea în Cuci, se află o aşezare medievală timpurie, ceramica (buze, funduri, torţi etc) fiind tipică pentru această perioadă.
În grădina casei cu nr. 32 din satul Orosia am fost informaţi că s-ar găsi ceramică pictată. Orice încercare de a verifica acest lucru, s-a lovit de împotrivirea proprietarului, care nu ne-a permis accesul în grădină.
La intrarea în Cuci pe partea dreaptă a drumului, în grădina primei case, proprietarul a găsit ceramică Coţofeni şi o monedă poleită cu aur.