Crivina | Comuna: Burila Mare | Judeţ: Mehedinţi | Punct: Km. fluvial 894 | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 110964.02 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
Burila Mare
Localitate:
Crivina
Punct:
Km. fluvial 894
Localizare:
| 110964.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Crăciunescu | Gabriel | responsabil | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
Raport:
În perioada 06-21 iulie 2009, au fost continuate cercetările arheologice preventive în situl arheologic Crivina, km. fluvial 894, unde, în campania din anul 2008 au fost identificate două morminte de incineraţie aparţinând culturii Gârla Mare, urmele a două vetre pietrar(secolele VII-VIII) şi cinci morminte de inhumaţie datate în perioada secolelor IX-XII, ca urmare a deschiderii unei secţiuni (SI/2008, cu dimensiunile de 30 x 2 m şi orientată N - S), situată la o distanţă de 5 m E de malul Dunării şi paralelă cu acesta.
Obiectivele campaniei din 2009 au vizat stabilirea limitelor atât pentru necropola de incineraţie cât şi pentru cea de inhumaţie precum şi salvarea cât mai multor complexe arheologice, ţinând cont de faptul că, apele Dunării erodează periodic suprafaţa acestui sit arheologic.
Cercetările din acest an au debutat cu deschiderea unei secţiuni (SII/2009) cu dimensiunile de 25 x 1 m, paralelă cu SI/2008 şi la o distanţă de 0,50 m E de aceasta. În SII/2009 s-a săpat până la adâncimea de -1,80 m, reuşindu-se identificarea unui mormânt de inhumaţie (M8), fără inventar funerar, cu scheletul depus pe spate, orientare V - E, în c.9, la adâncimea de -1,60 m. În acelaşi timp, am deschis în malul Dunării la o distanţă de 4 m V de c.3 al SI/2008 o casetă (C2/2009), cu dimensiunile de 1 x 1 m pentru decopertarea unui mormânt de incineraţie Gârla Mare identificat ca urmare a observării unor fragmente ceramice şi a unui capac de vas în profilul malului. În jumătatea sudică a C2/2009, la adâncimea de -0,90 m am identificat un mormânt de inhumaţie (M6), distrus în urma surpării malului. Din schelet se mai păstrau oasele membrelor inferioare (respectiv oasele femurale şi porţiuni din tibia şi peroneul ambelor membre) distruse însă, parţial, de groapa unei foste borne a indicatorului kilometrului fluvial 894, din care se mai putea observa, în profilul de E al casetei, o ţeavă metalică cu înălţimea de 0,70 cm, prinsă în beton. Ţinând cont de poziţia resturilor nederanjate ale membrelor inferioare, apreciem că, orientarea scheletului din M6 a fost V - E. Groapa mormântului de inhumaţie (M6) suprapunea parţial groapa mormântului Gârla Mare (M7), fără ca acesta din urmă să fi fost deranjat, întrucât la demontare am constatat că, vasele care alcătuiau inventarul funerar nu se aflau în poziţie secundară.
Săpătura a continuat cu deschiderea unei alte secţiuni, SIII/2009, cu dimensiunile de 20 x 1 m, paralelă cu SII/2009 situată la o distanţă de 0,50m E. În această secţiune au fost identificate trei morminte de inhumaţie. Astfel, în c.7, la adâncimea de -1,20 m, a fost surprins un mormânt de inhumaţie (M9), fără inventar funerar, cu scheletul incomplet, orientare V - E. În privinţa acestui mormânt, este interesant de menţionat că, situaţia stratigrafică a c.7 nu a permis observarea unor intervenţii ulterioare înmormântării care să fi afectat acest complex, astfel încât, surprinderea scheletului în stare fragmentară şi cu aglomerarea unor fragmente ale calotei craniene în zona toracică, acolo unde era vizibil şi un fragment din maxilar, sugerează posibilitatea ca defunctul să fi suferit mutilări înainte de a fi înhumat ori poate fi chiar vorba de o reînhumare şi cu depunerea oaselor în dezordine. Este interesant totuşi că, la 0,10 cm mai jos de baza gropii acestui mormânt foarte aproape de profilul de V al secţiunii şi de limita c.7, a fost recuperat un inel de buclă lucrat dintr-o sârmă de bronz cu diametrul de 0,3 mm, având terminaţia în forma literei Ω, piesă care îşi găseşte analogii în descoperirile de tip Hallstatt C-D. Cum posibilitatea ca, prezenţa acestui inel de buclă să fie absolut întâmplătoare în acest context, este destul de redusă, în opinia noastră, apreciem că, piesa a făcut foarte probabil parte din inventarul lui M9, întărind şi mai mult convingerea depunerii neglijente în groapă a defunctului, situaţie care explică într-un fel distanţa de aproximativ 0,50 m între fragmentele de oase din zona toracică şi piesa din bronz, precum şi diferenţa de nivel de 0,10 cm.
Un alt mormânt de inhumaţie(M10) a fost surprins în c. 3 al SIII/2009, la adâncimea de -1,25 m, cu scheletul depus pe partea dreaptă, în poziţie chircită şi orientat SV - NE. Deoarece partea superioară a scheletului intra în profilul de E al secţiunii am procedat la executarea unei casete (CIV/2009), cu dimensiunile de 1 x 1 m, pentru surprinderea în întregime a acestui mormânt. După dezvelirea integrală a scheletului, am constatat, în zona membrelor inferioare existenţa unor fragmente ceramice caracteristice evului mediu timpuriu, lucrate dintr-o pastă având ca degresant nisip şi pietricele, arse insuficient.
La 0,17 m de începutul c. 8 al SIII/2009 a fost identificat, la adâncimea de -1,55 m, un alt mormânt de inhumaţie (M11), cu scheletul depus pe spate, orientat V - E, având braţele aşezate în zona abdominală. Scheletul, păstrat intact şi observat după demontarea lui M11, a fost surprins parţial, întrucât membrele inferioare intrau în profilul estic al secţiunii. Nici în cazul acestui mormânt nu am putut constata prezenţa elementelor de inventar funerar.
În spaţiul cuprins între SI/2008 şi C2/2009 s-a procedat la deschiderea unei alte secţiuni, numerotată SIV/2009, cu dimensiunile de 6 x 1 m, orientată N - S şi la o distanţă de 0,50 m de SI/2008 pe care o depăşeşte spre N cu 2,85 m. S-a săpat până la adâncimea de -1,60 m fără a se înregistra descoperiri notabile, cu excepţia câtorva fragmente ceramice caracteristice culturii Gârla Mare şi evului mediu timpuriu. La o distanţă de 43,5 m faţă de capătul sudic al SII/2009, în malul spălat de apele Dunării au fost observate la adâncimea de 1,10 m două rânduri de cărămidă romană suprapuse, pe o lungime de 0,70 m. Am procedat la deschiderea unei casete (CIII/2009), cu dimensiunile de 1,30 x 1,30 m, cu scopul de a verifica contextul în care apar aceste cărămizi. După decopertare la adâncimea de -0,70m a apărut o aglomerare de pietre de râu ce prezentau urme de arsură, în asociere cu fragmente ceramice, pe o suprafaţă de 0,70 x 0,50 m, cu menţiunea că această aglomerare de pietre intra în profilul estic al casetei. După demontarea primului rând de piatră, la adâncimea de 0,80 m, în jumătatea sudică a casetei au apărut şi fragmente de cărămidă romană care erau dispuse sub formă rectangulară. Această situaţie este oarecum similară cu cea înregistrată în c.14 al SI/2008, la adâncimea de -2 m unde a apărut, de asemenea, o astfel de aglomerare de pietre şi cărămidă romană.
Rezultatele campaniei de cercetări arheologice de la Crivina, din anul 2009, au constat în identificarea unui mormânt de incineraţie aparţinând culturii Gârla Mare, patru morminte de inhumaţie din evul mediu timpuriu, sec. IX-XII (M6, M8, M10, M11), un mormânt de inhumaţie (M9), pe care suntem tentaţi să-l atribuim perioadei Hallstatt C-D, respectiv culturii Basarabi, precum şi urmele unui cuptor pietrar datat pe baza analogiilor şi a fragmentelor ceramice descoperite printre dărâmătura de piatră şi cărămidă romană refolosită, în perioada secolelor VII-VIII.
Pe de altă parte s-a putut observa că, dincolo de linia estică reprezentată de mormântul Gârla Mare (M1), descoperit în campania din 2008, nu au mai fost identificate alte morminte de incineraţie, situaţie care ne determină să considerăm, limita de E a fostei necropole din epoca bronzului, distrusă în cea mai mare parte de apele Dunării, undeva în zona reprezentată de profilul estic al SI/2008. Întrucât mormintele de inhumaţie din perioada evului mediu timpuriu au fost identificate şi în partea de E a SI/2008, rezultă că, necropola medievală suprapunea parţial pe cea din epoca bronzului. În măsura reluării cercetărilor în situl de la Km fluvial 894 se va putea preciza dacă necropola medievală se continuă şi la E de SIII/2009 sau în această zonă ne aflăm şi la limita acestei necropole.
Bibliografie: