Creţeştii de Sus | Judeţ: Vaslui | Punct: La Intersecţie | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Perioada modernă;
Categorie:
Neatribuit; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 163235.01 |
Județ:
Vaslui
Unitate administrativă:
Creţeşti
Localitate:
Creţeştii de Sus
Punct:
La Intersecţie
Localizare:
| 163235.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Merlan | Vicu | participant | Muzeul Municipal Huşi |
| Salomeia | Paul | participant | Muzeul Municipal Huşi |
Raport:
A fost trasată o nouă secţiune Ş12, pe un ax NV – SE, paralelă cu Ş11/2011. Secţiunea prezintă un uşor plan înclinat în partea de SE, coborând treptat cu circa - 0,5 m faţă de nivelul de bază din amonte. Nivelul arheologic cucutenian se pliază acestui plan înclinat pe o direcţie aproximativă N – S.
Pe parcursul săpăturii, de la nivelul de călcare spre cel inferior, au fost identificate următoarele:
- Groapă contemporană (G18), de la fostul CAP, ce se adânceşte până la – 0,30 m, fiind surprinsă între m10-m17, cu resturi menajere aferente;
- Mormântul nr. 20 (m17/- 0,65 m), din Hallsttat timpuriu, păstrat mediocru, cu oasele friabile, fiind orientat pe un ax aproximativ E – V, cu capul spre E. Capul a fost surprins în Ş12, iar restul corpului în berna dintre Ş12 şi Ş11. Dentiţia este foarte bună. Craniul este contorsionat de la presiunea pământului, fapt care a făcut ca maxilarul să fie uşor deplasat spre nord, având un diametru de circa 17 cm. Mâinile erau întinse, cu antebraţele încrucişate în zona pieptului. Nu se păstrează prea multe fragmente din zona bazinului, coastelor şi a picioarelor.
Inventar: La 16 cm de maxilarul inferior, în zona pieptului, s-a descoperit un inel spiralat din bronz corodat, confecţionat dintr-o sârmă ce pare a fi fost iniţial un ac cu circa 2 cm lungime, cu cap, subţiindu-se uşor spre vârful care ulterior a fost rupt intenţionat pentru a fi dat spre altă destinaţie. Inelul a fost ataşat unui deget de la mâna dreaptă.
- Locuinţă cucuteniană surprinsă încă din Ş11/ 2011, la m19 - m20, care se prelungeşte şi-n afara secţiunii spre nord şi est. O masă compactă a fost descoperită în partea central-estică între m19- m20, la – 1,20 m. Chirpicul este de culoare cărămizie, de calitate foarte bună cu duritate mare, având în compoziţie resturi de pleavă şi iarbă. Nu se văd amprente de bârne sau pari, fiind probabil un rest de perete de elevaţie, căzut pe latura de est a locuinţei.
- Vatră de foc cucuteniană (m15) surprinsă între -0, 90 m - 1,10 m, cu chirpic poligonal de culoare cenuşiu-cărămizie, feţuit la exterior şi neregulat la partea exterioară. Are o formă aproximativ dreptunghiulară.Vatra se întinde şi iese din Ş12 spre est, fiind surprinsă circa 2/3 în această secţiune.
Ceramica este de calitate foarte bună, unele cu urme de pictură policromă, având ca motive forme geometrice şi spirale, însă 9/10 este fără pictură (corodată în cea mai mare parte de aciditatea solului).
Au fost descoperite şi fragmente de ceramică „Cucuteni C”, friabile cu scoică în pastă, altele de factură Costişa (Bronzul mijlociu) şi chiar Precucuteni III la nivel inferior la peste 1 m adâncime. Foarte puţine fragmente ceramice prezentau o ardere secundară (vitrifiate). Fragmentele cu incizii punctiforme de natură precucuteniană sunt de calitate bună spre slabă, fiind de culoare neagră, unele cu buza dreaptă incizată.
Ca forme apar: boluri, castroane, amfore, vase mari de provizii, ulcele, văsuleţe mici de calitate bună etc. Pereţii acestora au grosimi variabile de la câţiva mm la 2-3 cm (vase grosolane de provizii).
La m18 au fost descoperite şi câteva pietre înroşite (în partea de est a locuinţei), probabil de la baza unei vetre de foc.
În cadrul campaniei arheologice din anul 2012 de la Creţeşti, s-au pus în evidenţă: o groapă contemporană ce deranjează stratul superior, un mormânt hallstattian timpuriu având în inventar doar un inel spiralat din bronz (nu excludem să fi avut şi ulcică, fiind distrusă probabil de groapa unui par din perioada contemporană), o locuinţă cucuteniană aparţinând etapei A3 şi o vatră de foc, la câţiva metri de aceasta spre est. S-a pus în evidenţă şi un bogat material ceramic cu forme diverse şi cu pictură.