Crăciuneşti | Comuna: Băiţa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Peştera Zidul de Sus | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2019
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic; Epoca bronzului; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire în peşteră;
Cod RAN:
| 88136.04 |
Județ:
Hunedoara
Unitate administrativă:
Băiţa
Localitate:
Crăciuneşti
Punct:
Peştera Zidul de Sus
Localizare:
| 88136.04 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Doboş | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Antoniu | Marc | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Bărbat | Ioan Alexandru | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Pavel | Romică | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Rișcuța | Cătălin | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Chu | Wei | participant | Universitatea din Köln, Germania |
| Bute | Nicolae | participant | Instiuție Nedefinită |
Raport:
Descrierea situaţiei
Comuna Băiţa este situată într-un defileu calcaros (valea Căianului), iar în cei doi versanţi ai acestuia (Măgura Feredeului în dreapta şi Măgura Băiţei în stânga) adăpostesc numeroase peşteri. Deşi cunoscute încă din secolul al XIX-lea, relativ puţine au fost cercetate prin săpături arheologice. Pe Măgura Feredeului au fost făcute săpături în peştera Balogu în 1924 de către M. Roska, ocazie cu care menţionează descoperirea de faună fosilă, plus o piesă din piatră cioplită, probabil paleolitică (Păunescu 2001; Roska 1924), în peştera Groapa Lupului în 1999 de către Al. Păunescu 2001), iar pe Măgura Băiţei în peştera Şura de Mijloc/Şura cu Trei Intrări de către I. Andriţoiu, în anii 1970 (Luca 2008).
Obiectivele cercetării
Date fiind informaţiile relativ puţine şi uneori incerte privind privind locuirile de peşteră din cele două Măguri, am urmărit efectuarea de sondaje în două peşteri semnalate ca având descoperiri arheologice (Balogu şi Zidul de Sus) şi într-o peşteră pentru care nu aveam semnalări (Copta Mare).
Rezultate:
A fost efectuat un sondaj de 1m x 1m la intrarea în peşteră. Sondajul a fost adâncit până la 0.50 m, adâncime la care a fost atins patul peşterii. Sedimentul era amestecat, deranjat probabil de intervenţii antropice (fig. 1): închiderea gurii peşterii cu un zid (de unde şi numele – Zidul de Sus) sau exploatarea de guano.
Din punct de vedere arheologic, au fost descoperite fragmente ceramice Coţofeni, de epoca fierului, medievale şi moderne. Acestea erau amestecate, urmare a deranjării sedimentului; de exemplu, pe patul peşterii am descoperit câteva fragmente ceramice moderne. Prin urmare, considerăm ca redus potenţialul peşterii de a oferi descoperiri in situ.
Bibliografie: