Crăciuneşti | Comuna: Băiţa | Judeţ: Hunedoara | Punct: Peştera Groapa Lupului | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Păunescu | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
La circa 20 km nord de Deva se află sectorul carstic Băiţa-Crăciuneşti, dezvoltat pe calcare recifale tithonic-neocomiene. Endocarstul din Măgura Băiţei şi Dealul Măgurii (Măgura Peşterii sau Feridiului), situate de o parte şi de alta a Văii Căianului, este reprezentat prin peşteri fosile, care, în Pleistocenul superior erau deja uscate. Dintre acestea menţionăm Peştera Balogu, Peştera Zidul de Sus, Peştera Groapa sau Gaura Lupului, Peştera Şura de Jos, Peştera Şura de Mijloc. Unele dintre ele au fost cercetate sumar încă de la sfârşitul secolului trecut de E.A. Bieltz şi G. Téglás. Câteva mici sondaje au fost executate în trei dintre ele în anul 1924 de către abatele H. Breuil şi M. Roşka. În anul 1999 s-a realizat un restrâns sondaj în Peştera Groapa Lupului. Sedimentele din această peşteră ating o grosime de 1,90 m. Dacă materialul litic descoperit cu această ocazie este aproape inexistent şi nesemnificativ, în schimb cel faunistic este mult mai bogat (cele mai multe oase aparţin lui Ursus spelaeus). Numeroasele peşteri din zona la care ne referim au putut constitui, credem, adăposturi temporare pentru diferitele comunităţi de vânători, atât în paleoliticul mijlociu, cât şi în cel superior. Reprezentând, ca şi alte peşteri din Carpaţi, locuiri de scurtă durată, probabil sezoniere, resturile lor culturale, cum ar fi industriile litice, sunt destul de sărace. În schimb, mai mult sau mai puţin bogate sunt resturile osoase, dintre acestea, cele de urs de peşteră fiind prezente în mai toate peşterile cercetate.