Crăsanii De Jos | Comuna: Balaciu | Judeţ: Ialomița | Punct: Piscul Crăsani | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Crăsanii de Jos, com. Balaciu, jud. Ialomiţa. Piscul Crăsani
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 92934.01 |
Județ:
IALOMIŢA
Unitate administrativă:
BALACIU
Localitate:
CRĂSANII DE JOS
Punct:
Piscul Crăsani
Localizare:
| 92934.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Sîrbu | Valeriu | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Cernău | Ioan | responsabil sector | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Vlad | Florin | responsabil sector | Muzeul Judeţean Ialomiţa |
Raport:
Cercetările arheologice sistematice din campania anului 2021 au urmărit două obiective principale: continuarea cercetării periferiei sudice a așezării și identificarea amplorii locuirii Boian spre limita estică a zonei în care, în trecut, a fost identificată așezarea Boian. În scopul cercetării periferiei sudice a așezării, anume a celui de al treilea șanț (C146) descoperit în campania 2020, au fost trasate 6 secțiuni: SXXVIII – SXXXII și SXXXIV. Acestea au fost săpate perpendicular pe complexul C146. În total, au fost identificate și cercetate nouă complexe arheologice, dintre care opt de epocă getică. Pentru a atinge cel de-al doilea obiectiv propus, a fost trasată secțiunea SXXXIII, în care a fost identificat și cercetat un sigur complex arheologic aparținând culturii Boian. În continuare, vom prezenta, succint, câteva din complexele arheologice cercetate în 2021. Complexul 144 – Zonă menajeră, cercetată parțial în campania 2020, ce acoperea o suprafață foarte mare, aceasta fiind observată, cu intermitență, pe o lungime de 18m. Deși în campania anului 2021 am cercetat doar o mică parte a zonei menajere, aceasta a oferit un material arheologic deosebit de bogat și variat. În ceea ce privește ceramica, aceasta provenea, în cea mai mare parte, de la vase locale specifice sec. II – I a. Chr., dar și de la vase de import, precum amfororae, boluri sau kratere. În urma analizei stratigrafice, C144 pare să fi fost depus într-o alveolare formată prin tasarea umpluturii șanțului C146. Complexul 146 – Șanț pentru delimitare sau/și drenaj, identificat în secțiunile SXXVIII, SXXIX și XXX. Lățimea șanțului este relativ constantă, la partea superioară aceasta variind între 1.40m și 2.60m, iar la partea inferioară între 0.30m și 0.60m. Adâncimea șanțului variază între 1.20m și 1.40m, iar panta taluzului are aproximativ 55o pe ambele laturi. Șanțul nu beneficia de o palisadă, însă taluzul nordic este cu câțiva centimetri mai înalt, fapt datorat pantei naturale a terasei. Aceasta situație a făcut ca în baza șanțului să existe o serie de acumulări aluvionare. Dacă în zona cercetată în campania 2020 umplutura șanțului era omogenă, ceea ce implica o umplere rapidă, în campania 2021 am constatat că atât în SXXVIII, cât, chiar mai evident, în SXXIX, stratigrafia indică o umplere etapizată a șanțului, datorată atât unor cauze naturale (scurgeri pluviale), cât și unora antropice. Șanțul este orientat pe direcția est-vest și se află la 48m sud de cel de al doilea șanț de perioadă getică. Ca și în cazul celui de al doilea șanț, presupunem că umplerea C146 se datorează extinderii așezării civile. Pe baza contextului stratigrafic șanțul se datează sec. II a. Chr. Complexul 156 - Groapă tronconică, observată în sud-estul caroului 4 al SXXX, ce continuă în malul estic al secțiunii, în proporție de 50%. Aceasta se adâncește până la -1.25m, rezultând o adâncime reală de 0.90m. Groapa are un diametru de 1,10m. Umplutura gropii era formată dintr-un sediment nisipos de culoare brun-cenușiu, cu aspect relativ omogen, cu numeroși constituenți antropici în compoziție. Materialul ceramic era format, majoritar, din fragmente provenite de la vase locale: picior de fructieră, borcane, căni, fragmente de la vase bitronconice etc. C156 este anterior, din punct de vedere cronologic, șanțului C146 și - pe baza materialului arheologic - se datează tot în sec. II a. Chr. Complexul 158 - Groapă ușor tronconică, descoperită în caroul 2 al SXXXI, dar cea mai mare parte complexului continuă în profilul vestic al secțiunii și urmează a fi cercetată în 2022. Diametrul gropii, la -0.60m, era de 0.90 m, iar la -1.45 avea -1.10. Umplutura era formată dintr-un sediment nisipos de culoare cenușie, cu aspect omogen, cu numeroși constituenți antropici în compoziție: oase de mamifere, pigmenți de cărbune etc. De remarcat prezența în umplutura gropii a două cranii provenite de la mamifere de talie mare: un bovideu și un cal. Pe baza informațiilor stratigrafice se datează în sec. II-I a. Chr. Complexul 159 - Groapă descoperită în estul caroului 3 al secțiunii SXXXI. Fragmentele ceramice provin, preponderent, de la vase locale: borcane, cești, fructiere, dar și de la vase de import, precum amphoraele. Pe baza materialului arheologic și a informațiilor stratigrafice, ea se datează în sec. II-I a. Chr. Complexul 162 - Groapă de mari dimensiuni, descoperită, parțial, în carourile 1-2 ale SXXXIII, complexul continuând în profilul de est al secțiunii. Groapa a fost observată la -1.30 m și se adâncește până la -1.70 m. În umplutură au fost descoperite relativ rare materiale arheologice, iar fragmentele ceramice o datează în cultura Boian. Observații finale. Cercetările s-au desfășurat la periferia sudică a așezării geto-dacice, unde stratul arheologic, deși consistent, era relativ sărac în vestigii. Cu toate acestea, cele zece complexe cercetate au oferit un inventar diversificat. De o deosebită importanţă considerăm a fi descoperirea celui de-al treilea șanț al așezării. Fără a avea un rol defensiv, precum în cazul celorlalte două, dimensiunile lui considerabile, împreună cu modul îngrijit de realizare (lățime, adâncime și panta taluzurilor constante de-a lungul său) sunt indicatori ai importanței avute în cadrul așezării. De asemenea, abandonul unei astfel de structuri presupune modificări majore a spațiului construit, ceea ce ar putea indica o extindere a locuirii civile spre sud.
Abstract [EN]:
The archaeological research was carried out on the southern periphery of the Geto-Dacian settlement, where the archaeological layer, although consistent, was relatively poor in remains. However, the researched complexes provided a diversified inventory.
We consider the discovery of the third ditch of the settlement to be of particular importance. Without having a defensive role, as in the case of the other two, its considerable dimensions, together with the careful way of construction (width, depth and the slope of the constant slopes along it) are indicators of the importance of the settlement. Also, the abandonment of such a structure implies major changes in the built space, which could indicate an extension of civilian housing to the south.
Bibliografie:
1. I. Andrieşescu, Piscul Crăsani, ARMSI, III, Cultura Naţională, Bucureşti, 1924; N. Conovici, Şantierul arheologic Piscul Crăsani - 1978, Raport preliminar, A XIII-a Sesiune Naţională de Rapoarte, Oradea, 1979, Materiale, Oradea, 1979, p. 143-145;
2. N. Conovici, M. Neagu, Şantierul arheologic Piscul Crăsani, A XV-a Sesiune Naţională de Rapoarte, Braşov,1981, Materiale, Bucureşti, 1983, p. 193-200;
3. N. Conovici, Câteva figurine antropomorfe geto-dacice descoperite la Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomiţa), SCIVA, 25, 1974, 2, p. 295-301;
4. N. Conovici, Cupele cu decor în relief de la Crăsani şi Copuzu, SCIVA, 29, 2, 1978, p. 165-183;
5. N. Conovici, Piese ceramice de interes deosebit descoperite la Piscu Crăsani, SCIVA, 32, 4, 1981, p. 571-579 ;
6. N. Conovici, Un rhyton ceramic descoperit la Piscul Crăsani, Thraco-Dacica, VIII, 1987, p. 92-99; N. Conovici, Obiecte pentru cult şi magie descoperite la Piscul Crăsani, Pontica, XXVII, 1994, p. 61-83;
7. ; M. Neagu et alii, CCAR 2012, p. 48-50; CCAR 2013, p. 50-52; 2015, p. 60-62; 2016, p. 31-32; 2017, p. 50-52; V.Sîrbu,, M.Constantin, Geto-Dacian Materials from Piscul Crăsani (Crăsanii de Jos, com. Balaciu, Ialomiţa County). Bogdan And Alexandru Ştefan Collection, Istros XVIII, 2012, p. 77-112;
8. V. Sîrbu, I. Cernău, C. Cernea, M. Neagu, Fl. Vlad, D. Ştefan, M.-M. Ștefan, S. Stanc, Cercetările arheologice de la Crăsanii de Jos - Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomița). Campania 2013. Epoca geto-dacică, Istros XX, 2014, p. 207-257;
9. S. M. Stanc, Alex. Cabat, D. Malaxa, V. Sîrbu, L. Bejenaru, Evaluation of the Animal Resources Used in the Geto-Dacian Fortress at Piscul Crăsani (Ialomiţa County), II-I Centuries BC: New Archaeozoological Data, Istros, XXIV, 2018 (2019), p. 201-217;
10. ; V. Sîrbu, †N. Conovici, I. Cernău, Sacred area in the Dacian dava from Crăsanii de Jos-Piscul Crăsani (Ialomița County), p. 179-207. In: (Eds. V. Sîrbu, A. Pețan) Temples and Cult Places from the Second Iron Age in Europe, Proceedings of The 2nd International Colloquium ”Iron Age Sanctuaries and Cult Places at the Thracians and their Neighbors”, Alun (jud. Hunedoara), 7th -9th May 2019, Editura Dacica, Alun 2020;
11. V. Sîrbu, I. Cernău, Originalitate şi imitaţie în tipurile de vase geto-dacice din dava de la Crăsanii de Jos – Piscul Crăsani (România)// Originalité et imitation dans les types de vases géto-daces trouvés dans la dava de Crăsanii de Jos – Piscul Crăsani (Roumanie), p. 220-246. In: A. Zanoci, M. Băț (Eds.), Relaţii interculturale în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului //Cross-Cultural Interaction in the Tisza-Dniester region in the Iron Age, Chișinău, 2020.
2. N. Conovici, M. Neagu, Şantierul arheologic Piscul Crăsani, A XV-a Sesiune Naţională de Rapoarte, Braşov,1981, Materiale, Bucureşti, 1983, p. 193-200;
3. N. Conovici, Câteva figurine antropomorfe geto-dacice descoperite la Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomiţa), SCIVA, 25, 1974, 2, p. 295-301;
4. N. Conovici, Cupele cu decor în relief de la Crăsani şi Copuzu, SCIVA, 29, 2, 1978, p. 165-183;
5. N. Conovici, Piese ceramice de interes deosebit descoperite la Piscu Crăsani, SCIVA, 32, 4, 1981, p. 571-579 ;
6. N. Conovici, Un rhyton ceramic descoperit la Piscul Crăsani, Thraco-Dacica, VIII, 1987, p. 92-99; N. Conovici, Obiecte pentru cult şi magie descoperite la Piscul Crăsani, Pontica, XXVII, 1994, p. 61-83;
7. ; M. Neagu et alii, CCAR 2012, p. 48-50; CCAR 2013, p. 50-52; 2015, p. 60-62; 2016, p. 31-32; 2017, p. 50-52; V.Sîrbu,, M.Constantin, Geto-Dacian Materials from Piscul Crăsani (Crăsanii de Jos, com. Balaciu, Ialomiţa County). Bogdan And Alexandru Ştefan Collection, Istros XVIII, 2012, p. 77-112;
8. V. Sîrbu, I. Cernău, C. Cernea, M. Neagu, Fl. Vlad, D. Ştefan, M.-M. Ștefan, S. Stanc, Cercetările arheologice de la Crăsanii de Jos - Piscul Crăsani (com. Balaciu, jud. Ialomița). Campania 2013. Epoca geto-dacică, Istros XX, 2014, p. 207-257;
9. S. M. Stanc, Alex. Cabat, D. Malaxa, V. Sîrbu, L. Bejenaru, Evaluation of the Animal Resources Used in the Geto-Dacian Fortress at Piscul Crăsani (Ialomiţa County), II-I Centuries BC: New Archaeozoological Data, Istros, XXIV, 2018 (2019), p. 201-217;
10. ; V. Sîrbu, †N. Conovici, I. Cernău, Sacred area in the Dacian dava from Crăsanii de Jos-Piscul Crăsani (Ialomița County), p. 179-207. In: (Eds. V. Sîrbu, A. Pețan) Temples and Cult Places from the Second Iron Age in Europe, Proceedings of The 2nd International Colloquium ”Iron Age Sanctuaries and Cult Places at the Thracians and their Neighbors”, Alun (jud. Hunedoara), 7th -9th May 2019, Editura Dacica, Alun 2020;
11. V. Sîrbu, I. Cernău, Originalitate şi imitaţie în tipurile de vase geto-dacice din dava de la Crăsanii de Jos – Piscul Crăsani (România)// Originalité et imitation dans les types de vases géto-daces trouvés dans la dava de Crăsanii de Jos – Piscul Crăsani (Roumanie), p. 220-246. In: A. Zanoci, M. Băț (Eds.), Relaţii interculturale în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului //Cross-Cultural Interaction in the Tisza-Dniester region in the Iron Age, Chișinău, 2020.