Covasna | Comuna: Oraș Covasna | Judeţ: Covasna | Punct: Cetatea Zânelor | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Covasna, jud. Covasna. Cetatea Zânelor
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Evul Mediu;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 63535.01 |
Județ:
COVASNA
Unitate administrativă:
ORAŞ COVASNA
Localitate:
COVASNA
Punct:
Cetatea Zânelor
Localizare:
| 63535.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pupeză | Luca Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Apostol | Virgil | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Crişan | Viorica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Sârbu | Valeriu | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Cristescu | Cătălin | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Tutilă | Oana | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Cioată | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Mureş |
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Ștefan | Dan | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
Raport:
Situl arheologic Covasna - Cetatea Zânelor este situat la periferia orașului Covasna, pe Dealul Cetății, între Pârâul Cetății și Pârâul Mișca, un afluent al văii Covasna. Cele mai numeroase descoperiri din sit aparțin epocii dacice, dar s-au găsit și materiale din epoca bronzului, prima epocă a fierului sau din Evul Mediu. Suprafața amenajată de către daci pe Dealul Cetății este de circa 30.000 m2, incluzând aici o acropolă și cel puțin șase terase (numerotate convențional cu cifre romane, de la I la VI). Terasele antropogene au fost susținute și apărate de circa 700 m de ziduri din piatră sumar fasonată, ce aveau în partea superioară o palisadă de lemn. Pe traseul zidului, la intersecția dintre Terasa a II-a și Terasa a III-a, s-a descoperit un bastion patrulater. Cercetările arheologice s-au concentrat în ultimele campanii în zona bastionului și a zidului de curtină de pe Terasa a II-a (Pl. I/1). Aici s-au descoperit două edificii orientate aproximativ E-V ce aveau acoperișul susținut de trei rânduri de stâlpi din lemn (Pl. I/2). Edificiul I se află la nord-est de bastion iar Edificiul II la nord-vest. Până la debutul campaniei din 2021 Edificiul I avea conturați 27 de stâlpi dispuși pe trei șiruri, câte 9 pe fiecare șir în parte. Cu o orientare ușor diferită față de Edificiul I, Edificiul II avea identificați 19 stâlpii dispuși pe trei șiruri, câte 6 în șirurile exterioare și 7 in șirul central. Nici unul dintre aceste două edificii nu a fost conturat în întregime. Pentru a delimita Edificiul II spre vest, în campania din anul 2018 a fost trasată o nouă suprafață, denumită SPF II, de cca 8X10 m. În această suprafață în 2018 s-a înlăturat pământul aruncat din săpăturile mai vechi și s-a oprit adâncirea atunci când s-a ajuns la nivelul dacic. În campania din 2019 s-a continuat adâncirea până la aproximativ 0,90 m, dar nu s-a ajuns la nivelul de conturare al edificiului. În anul 2020 nu s-a săpat în această zonă. În campania din anul 2021 s-a reluat adâncirea în SPF II dar doar în jumătatea estică unde au fost identificate noi elemente constructive care aparțin Edificiului II (Pl. I/3). Așa cum arată în acest moment situația planimetrică, Edificiul II pare a fi delimitat la vest de o vână de stâncă nativă, la fel ca și cea aflată în estul edificiului. Totodată, au fost conturate încă opt gropi de stâlpi. Dacă situația va fi confirmată o dată cu săparea zonei de vest a SPF II, atunci Edificiul II ar avea trei rânduri de stâlpi, câte 10 pe șir, excepție făcând șirul central, cu 11 stâlpi. De menționat că în profilul de NE al SPF II au fost surprinse alte două gropi, care aparțin aceleiași faze stratigrafice precum cele din Edificiul II, dar al căror funcționalitate este greu de stabilit în momentul de față. În SPF II s-a ajuns cu adâncirea la – 2,10 m, într-un strat de pământ galben-roșiatic cu pete de arsură, pietre și stâncă sfărâmată (nivel de călcare?). Marea majoritate a materialului arheologic a fost descoperit în cele trei staturi de pământ cenușiu cu pigment de cărbune care aparțin Edificiului II (straturi de umplere / niveluri de călcare). Cel mai numeros este materialul ceramic fiind descoperite fragmente de la vase diverse (fructiere, cești, vase de provizii etc.). Materialul special consta din obiecte din argint (monede), bronz (fibule, pandantive), fier (fibule, cuțite, cuie), sticlă (mărgele), lut (jetoane, fusaiole) sau piatră (jetoane, cute). De asemenea cantitatea de oase animale este una deosebită. Funcționalitatea edificiilor cu șiruri de stâlpi nu este pe deplin stabilită, dat fiind faptul că nu au fost în întregime conturate iar materialul care le aparține se află în studiu. Poate fi vorba despre temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă și o altă funcționalitate. Problemele pe care le ridică interpretarea descoperirilor din situl de la Covasna - Cetatea Zânelor sunt numeroase, rezolvarea lor presupunând deschiderea de noi săpături sau continuarea celor vechi. Pe termen scurt se are în vedere continuarea cercetării în apropierea bastionului de pe Terasa a II-a pentru a delimita edificiile cu șiruri de stâlpi. Totodată se are în vedere continuarea cercetării pe latura nord-vestică a Terasei a III-a, pe unde se făcea accesul în cetate și unde probabil a funcționat un alt bastion.
Abstract [EN]:
The archaeological excavations at Covasna - Fairy Fortress in 2021 were placed on the 2nd terrace, near the bastion. The research continued in Edifice II, that probably had three rows of pillars, 10 per row, except for the central row, with 11 pillars.
Bibliografie:
1. Crişan V., Sîrbu V., Popescu C., Covasna - Cetatea Zânelor. Un munte fortificat de daci, în *** Noi descoperiri arheologice în sud-estul Transilvaniei, Covasna, 2003, p. 51-72.
2. Crişan V., Cetatea Zânelor de la Covasna, în *** Dacii din Curbura Carpaţilor, Sfântu Gheorghe, 2009, p.59-85.
3. Crişan V., Sîrbu V., Covasna - Fairies Fortress. A Carpathian Mountain Fortified by Dacians, în Pop H., Băjenaru I. (ed)., Identităţi culturale locale şi regionale. Studii de arheologie şi antropologie istorică, Cluj-Napoca, 2010, p.265-285.
4. Crişan V., Sîrbu V., Pupeză P., Covasna – Cetatea Zânelor. Un centru de putere dacic din Carpaţii Orientali, Brăila, 2016.
5. M. Mărgineanu Cârstoiu, V. Apostol, La fortification dace la Cité des Fées (Covasna). Analyse des structures construites, în Caietele ARA, 10, 2019, 89-140.
2. Crişan V., Cetatea Zânelor de la Covasna, în *** Dacii din Curbura Carpaţilor, Sfântu Gheorghe, 2009, p.59-85.
3. Crişan V., Sîrbu V., Covasna - Fairies Fortress. A Carpathian Mountain Fortified by Dacians, în Pop H., Băjenaru I. (ed)., Identităţi culturale locale şi regionale. Studii de arheologie şi antropologie istorică, Cluj-Napoca, 2010, p.265-285.
4. Crişan V., Sîrbu V., Pupeză P., Covasna – Cetatea Zânelor. Un centru de putere dacic din Carpaţii Orientali, Brăila, 2016.
5. M. Mărgineanu Cârstoiu, V. Apostol, La fortification dace la Cité des Fées (Covasna). Analyse des structures construites, în Caietele ARA, 10, 2019, 89-140.