Covasna | Punct: Cetatea Zânelor | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2019
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Cetate; Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 63535.01 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
Covasna
Localitate:
Covasna
Punct:
Cetatea Zânelor
Localizare:
| 63535.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Apostol | Virgil | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Crişan | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Sîrbu | Valeriu | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Cioată | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Mureş |
| Buzea | Dan Lucian | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Cristescu | Cătălin | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Ştefan | Călin Dan | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Tutilă | Oana | participant | Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe |
| Pupeză | Luca Paul | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
Situl arheologic Covasna - Cetatea Zânelor este situat la periferia oraşului Covasna, pe Dealul Cetăţii, între Pârâul Cetăţii şi Pârâul Mişca, un afluent al văii Covasna. Cele mai numeroase descoperiri din sit aparţin epocii dacice, dar s-au găsit şi materiale din prima epocă a fierului sau din Evul Mediu.
Suprafaţa amenajată de către daci pe Dealul Cetăţii este de circa 30.000 m2, incluzând aici o acropolă şi cel puţin şase terase (numerotate convenţional cu cifre romane, de la I la VI). Terasele antropogene au fost susţinute şi apărate de circa 700 m de ziduri din piatră sumar fasonată, ce aveau în partea superioară o palisadă de lemn. Pe traseul zidului, la intersecţia dintre Terasa a II-a şi Terasa a III-a, s-a descoperit un bastion patrulater.
Cercetările arheologice s-au concentrat în ultimele campanii în zona bastionului şi a zidului de curtină de pe Terasa a II-a. Aici s-au descoperit două edificii orientate aproximativ E-V ce avea acoperişul susţinut de trei rânduri de stâlpi din lemn. Edificiul I se află la nord-est de bastion iar Edificiul II la nord-vest. Edificiul I are conturaţi până în prezent 27 de stâlpi dispuşi pe trei şiruri, câte 9 pe fiecare şir în parte. Edificiul II are o orientare uşor diferită faţă de Edificiul I. Au fost identificate până în prezent 19 gropi care aparţin acestui complex. Stâlpii erau dispuşi pe trei şiruri, câte 6 în şirurile exterioare şi 7 in şirul central, ultima groapă fiind izolată. Nici unul dintre aceste două edificii nu a fost conturat în întregime.
Pentru a delimita Edificiul II spre vest, în campania din anul 2018 a fost trasată o nouă suprafaţă, denumită SPF II, de cca 8X10 m. SPF II acoperă o zonă care, parţial, a fost cercetată anterior (S7C şi S7D). În 2018 în această suprafaţă s-a înlăturat pământul aruncat din săpăturile mai vechi şi s-a oprit adâncirea când s-a ajuns la nivelul dacic.
În campania din 2019 s-a continuat adâncirea în SPF II. Imediat sub humusul vegetal, s-a găsit un strat de pământ gălbui, ce avea în umplutură pietre, puţine fragmente ceramice, obiecte din metal şi oase de animale. Pietrele provin cel mai probabil din zidul Terasei a II-a, stratul având consistenţa unuia de dărâmătură. În zona nord-estică s-au găsit două şiruri de pietre paralele, orientate aproximativ pe direcţia est-vest. Pietrele din aceste şiruri, unele de dimensiuni mari sunt relativ plate, fiind aşezate oblic sau pe cant. La vest, complexul este delimitat de stânca nativă. La est, pietrele intră în profilul suprafeţei. Dat fiind faptul că în SPF I nu s-au găsit cele două şiruri de pietre, cel mai probabil acestea se opresc în martorul dintre cele două suprafeţe. Ca urmare, complexul ar putea avea aproximativ 6X2 m. Funcţionalitatea lui este incertă.
La sud de şirurile de pietre, s-au găsit alte pietre plate, de dimensiuni similare, care sunt aşezate orizontal. Grupările de astfel de pietre nu pot fi încă interpretate. Nu a fost conturat un complex clar (drum? podea?).
Sub stratul de pământ gălbui, s-a conturat un strat de pământ cenuşiu cu mult pigment de cărbune. Grosimea stratului, cel mai probabil unul de călcare, nu poate fi estimată, adâncirea în SPF II fiind oprită la cca - 1,30 m. În acest strat s-au găsit numeroase materiale arheologice. Fragmentele ceramice provin de la vase diverse, cele mai numeroase aparţinând unor vase borcan, fructiere sau ceşti opaiţ. Unele dintre acestea fragmente au fost găsite grupat. În apropierea unui astfel de grupări de fragmente ceramice s-a găsit o monedă din argint, imitaţie după un denar roman republican. De asemenea, în strat s-au găsit fusaiole din lut şi jetoane realizate din pereţi de vase. Obiectele din fier sunt puternic corodate, forma şi funcţionalitatea lor fiind greu de stabilit. Dintre obiectele de podoabă, trebuie menţionate fragmente de pandantive din bronz sau argint precum şi o fibulă din bronz.
Funcţionalitatea edificiilor cu şiruri de stâlpi nu este pe deplin stabilită, dat fiind faptul că nu au fost în întregime conturate iar materialul care le aparţine se află în studiu. Poate fi vorba despre temple, de tipul celor cu aliniamente de coloane, dar nu poate fi exclusă şi o altă funcţionalitate.
Problemele pe care le ridică interpretarea descoperirilor din situl de la Covasna - Cetatea Zânelor sunt numeroase, rezolvarea lor presupunând deschiderea de noi săpături sau continuarea celor vechi. Pe termen scurt se are în vedere continuarea cercetării în apropierea bastionului de pe Terasa a II-a pentru a delimita edificiile cu şiruri de stâlpi. Pe termen lung se are în vedere deschiderea unui nou sector de cercetare pe latura nord-vestică a Terasei a III-a, pe unde se făcea accesul în cetate şi unde probabil a funcţionat un alt bastion.
Bibliografie: