Covasna | Punct: Cetatea Zânelor | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Cetate;
Cod RAN:
| 63535.01 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
or. Covasna
Localitate:
Covasna
Punct:
Cetatea Zânelor
Localizare:
| 63535.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bătrânoiu | Eliza Raluca | participant | Instiuție Nedefinită |
| Berzovan | Alexandru | participant | Instiuție Nedefinită |
| Piroska | Eszter | participant | Instiuție Nedefinită |
| Pop | Anca Corina | participant | Instiuție Nedefinită |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Sîrbu | Valeriu | participant | Muzeul Brăilei |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Crişan | Viorica | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Nagy | József-Gábor | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Pupeză | Luca Paul | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
Cercetările arheologice din anul 2013 s-a desfăşurat în S7H. Aceasta, a fost trasată în 2007 şi a avut ca scop clarificarea dimensiunilor şi a traseului zidului de curtină al terasei a II-a, din partea sud-estică a bastionului, precum şi lămurirea stratigrafiei şi a unor structuri constructive apărute în S7E. În campania 2013 ( S7H a ajuns la 22 x 6,40 m), am continuat adâncirea pe toată suprafaţa de peste 140 mp. În această secţiune au apărut, în anii anteriori, un număr mare de pietre rezultate din dărâmătura zidului, bârne carbonizate de la suprastructura de lemn a zidului, urmele unor construcţii din ultimele nivele de locuire şi o cantitate impresionantă de vase ceramice întregi sau fragmentare, vase de sticlă, unelte de fier, lut şi piatră, piese de podoabă etc. S-a observat că dărâmătura zidului a fost folosită în perioada romană ca bază pentru ridicarea unei construcţii, posibil o refortificare a zonei bastionului şi a zidurilor de incintă din imediata apropiere a acestuia. Materialele aparţinătoare epocii romane s-au rezumă însă la doar câteva fragmente ceramice care au apărut pe platforma respectiva şi între pietre, vesela dacică, fie ea lucrată cu mâna sau roata, a fost predominantă. „În timpul cercetărilor arheologice, din anii 1942-1943, Alexandru Ferenczi a descoperit, spre nord, în zona de legătură dintre trasa I şi terasa a II-a, în imediata apropiere a acropolei, ţigle romane şi a presupus existenţa unui turn de supraveghere şi desigur a unor trupe romane care au staţionat o perioadă aici. E prematur să ne pronunţăm în acest sens, dar nu excludem posibilitatea, aşa după cum, nu excludem nici posibilitatea ca o comunitate dacică să fi revenit după distrugerea cetăţii de către romani şi să fi încercat o reorganizare a spaţiului şi a forţelor. Oricum şi această ultimă fortificare a fost distrusă şi incendiată” (1).Din ultimul nivel de locuire dacică provin urmele unei construcţii, marcate prin bucăţi mari de lipitură arsă, bârne carbonizate şi un număr impresionant de vase întregibile (capace, borcane, străchini, fragmente de amfore, căni, ceşti etc.). În interiorul construcţiei era amenajată o vatră de foc, de formă circulară.
În anul 2012 s-a ajuns, pe toată suprafaţa secţiunii, în stratul de pământ galben, depus pentru îndreptarea şi repararea teraselor distruse în vremea lui Burebista.
Cercetările au continuat în campania 2013 în primul nivel de locuire dacică. Au fost cercetate 25 de complexe constând din gropi de stâlpi, vetre de foc, platforme de vase, platforme de chirpici ars şi două construcţii.
Prima o construcţie, (Pl.1/2) de formă dreptunghiulară, (6 x5,40 m), a fost marcată de trei rânduri de stâlpi, groşi de 0,30 m, adânciţi la peste 1m. În interiorul acesteia au apărut două vetre de foc, o monedă de bronz Mesambria (sec. III-II a.Chr.) şi un număr mare de vase ceramice din ambele categorii. Sub nivelul de călcare al construcţiei au apărut urme de arsură, posibil de la prima fază de locuire dacică. Aceasta urmează a fi cercetată în campania viitoare.
În imediata apropiere a zidului de incintă a fost identificată o construcţie asemănătoare unei ciste, cu dimensiuni de circa 4 x 2 m, marcată de pietre aşezate în formă dreptunghiulară. O parte din pietre sunt foarte mari, una având o formă circulară (Pl.1/1). Pământul din interiorul construcţiei respective este de culoare cenuşie cu urme de cărbune. Aceasta nu a fost cercetată. A fost acoperită şi urmează să fie golită în campania viitoare.
Din stratul de cultură a ieşit o cantitate mare de vase lucrate cu mâna şi cu roata: borcane, fructiere, strecurători, străchini, boluri şi amfore de import; diverse obiecte din fier (cuţite, cuie, un fragment de secere); creuzete întregi şi fragmentare, fusaiole, jetoane, cute de piatră; piese de podoabă (mărgele din sticlă şi chihlimbar; o brăţără din bronz, fibule din bronz, Pl.2.) şi un număr însemnat de oase de animale.
Secţiunea nu a fost finalizată nici in acest an. Sperăm să o finalizăm în campania viitoare şi să reuşim să depistăm paramentul interior al zidului de curtină.
Cercetările din 2013 au fost extrem de bogate în artefacte şi informaţii. Cele trei faze de locuire şi de amenajare a terasei din primul nivel dovedesc o perioadă lungă de locuire şi de muncă la construirea fortificaţiilor. Complexele cercetate în acest an şi artefactele descoperite ne arată că primele faze de locuire au fost relativ calme cu activităţi specifice unei aşezări civile.
În data de 18 august am organizat Ziua porţilor deschise, manifestare care s-a bucurat de o mare popularitate. Un număr de circa 200 de persoane au urcat muntele pentru a participa la ghidajele de specialitate. Cu această ocazie au fost expuse şi o parte din artefactele descoperite în campania 2013. S-au împărţit pliante şi au putut fi vizualizate, pe panouri, imagini din săpăturile efectuate pe parcursul a 15 ani. Afişul şi imaginile din timpul manifestării au fost postate pe pagina de facebook a MNIT.
La finalul săpăturii au fost protejate zidurile (curtina terasei a doua) şi înlocuite panourile deteriorate, ce protejau curtina terasei a II-a; au fost protejate complexele dezvelite în secţiunea S 7 H.
Problemele pe care le ridică un sit de dimensiunile Cetăţii Zânelor (o acropolă şi patru terase înconjurate cu ziduri din piatră, posibil mai multe bastioane) sunt foarte numeroase şi complexe. În campaniile viitoare se impun: finalizarea cercetărilor efectuate în jurul bastionului, de pe terasa a II-a, cercetarea acropolei, de altfel extrem de dificilă din cauza numeroaselor gropi lăsate de căutătorii de comori precum şi deschiderea unei secţiuni pe latura nord-vestică a terasei a III-a unde presupunem existenţa porţii de acces în cetate. Ar necesita, de asemenea, deschisă o suprafaţă pe terasa a III-a, colţul vestic, unde configuraţia terenului pare să indice un alt bastion. Ar fi, de asemenea, extrem de importantă cercetarea extremităţii nordice a terasei a II-a (unde se leagă de terasa I), acolo unde Alexandru Ferenczi vorbeşte de existenţa unui turn de supraveghere roman.
Bibliografie:
Note:
1.
(1) V. Crişan şi colab., în Cronica Cercetărilor Arheologice din România, campania 2012, p. 49.