Covasna | Punct: Cetatea Zânelor | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Hallstatt; La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Fortificaţii;
Cod RAN:
| 63535.01 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
Covasna
Localitate:
Covasna
Punct:
Cetatea Zânelor
Localizare:
| 63535.01 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Sîrbu | Valeriu | participant | Muzeul Brăilei |
| Crişan | Viorica | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Popescu | Mariana-Cristina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
Prima descriere amplă a cetăţii este făcută de Orbán Balázs în a doua jumătate a sec. XIX.
Cetatea Zânelor a intrat în atenţia arheologilor începând cu anul 1942 când Alexandru Ferenczi, reputat arheolog clujean, a făcut aici primele cercetări stabilind, pe baza materialelor descoperite, că impresionantul monument este opera geto-dacilor, de acum mai bine de două mii de ani. Cercetările au continuat în campanii sporadice întreprinse de C. Daicoviciu (1949) şi Z. Székely (1968), ale căror rezultate au confirmat şi întărit observaţiile făcute de Alexandru Ferenczi. Din 1998 au fost iniţiate săpături sistematice de amploare.
Urcând din oraşul Covasna pe firul apei Covasnei ajungând în Valea Zânelor, iar de aici, lăsând în stânga apa Covasnei şi mergând în continuare pe valea pârâului Miska, vizitatorul este întâmpinat de un peisaj splendid: în dreapta Dealul Dolomir, în spatele lui, Dealul Sólyomkö, iar mai în spate un vârf stâncos numit Poarta Vânturilor. Dealul Chel (Kopasz hegy) începe chiar din oraş şi jalonând pe partea dreaptă, până la un punct, valea Covasnei, se uneşte prin vârful Timsos cu Poarta Vânturilor. Toate aceste dealuri înalte de peste 1300 m închid ca într-o cunună Dealul Cetăţii, lăsând deschisă vederea numai spre oraş şi depresiunea Târgului Secuiesc.
Muntele Cetăţii are aspectul unui trunchi de con cu partea de N şi NE abruptă. Spre partea sudică este o şa de legătură spre dealul Chel. Pe pantele de E, S şi V au fost amenajate mai multe terase, dintre care patru, împreună cu platoul au fost fortificate.
Cercetările întreprinse începând cu anul 1998 s-au concentrat în primul rând pe rezolvarea problemelor legate de amenajarea şi fortificarea teraselor şi implicit pe rezolvarea problemelor legate de datare. Astfel, au fost dezvelite mai multe structuri de ziduri construite din piatră locală (plăci de gresie), legate cu lut. Dintre acestea, ansamblul dezvelit în zona de îmbinare a două terase (terasa a III şi a II) este cel mai interesant şi spectaculos. Acest ansamblu este alcătuit dintr-un bastion (cu latura de 8,65 m), din zidul de curtină al terasei a II-a ce se adosează bastionului şi, în porţiunea decopertată, din partea inferioară a fundaţiei curtinei terasei a treia, adosată de asemenea turnului.
În secţiunile de control trasate (S18, S7E), stratigrafic au fost observate două nivele mari de amenajare delimitate de un strat consistent de lut galben pigmentat. În cadrul primului nivel, au fost delimitate trei faze de amenajare. Al doilea nivel, la acest stadiu al cercetărilor, pare să fie compact.
Au fost descoperite mai multe construcţii/locuinţe dintre care cea mai spectaculoasă este o construcţie cu baza de piatră cu latura de 12 m situată pe terasa a III-a.
Materialul arheologic descoperit este divers: ceramică modelată cu mâna şi cu roata, amfore elenistice şi romane, ceramică de import, podoabe, monede, obiecte de fier şi de bronz, unelte de piatră.
Pe baza materialului descoperit şi a observaţiilor stratigrafice, Cetatea Zânelor a fost încadrată cronologic în perioada cuprinsă între sec. II a.Chr. - începutul sec. II p.Chr. Prima fază de construire a ansamblului a fost începută undeva pe parcursul sec. II a.Chr., urmată de o distrugere (posibil în vremea lui Burebista) şi apoi de o refacere la sfârşitul sec. I a.Chr. începutul sec. I p.Chr. Cetatea a fost arsă şi dărâmată la cucerirea romană sau imediat după aceasta.
Campania 2007a debutat cu lucrări de curăţire a cetăţii de arbuştii, tufe de zmeură şi plante crescute din abundenţă pe terase şi pantele acestora. Săpăturile arheologice s-au desfăşurat paralel cu campania de curăţare. Astfel, au fost reluate săpăturile în secţiunea S7G (4 x 13 m) urmărindu-se descoperirea zidului de incintă de pe Terasa a III-a. La 0,60 m distanţă de S7F a fost deschisă o nouă secţiune S7H (4 x 10 m), pe pantă, având ca scop dezvelirea zidului de incintă din partea exterioară a terasei. În colţul de E al bastionului, pe terasa a doua s-a executat un sondaj.
Cercetările dinsecţiunea S7G au avut ca rezultat decopertarea zidului de curtină T3, pe o suprafaţă de 6 m lungime şi a câtorva urme de stâlpi de pari de la o palisadă anterioară zidului de curtină. Pe lângă vestigiile în cauză, în S7G a fost descoperit un bogat material arheologic constând din fragmente de vase ceramice (confecţionate atât cu mâna cât şi cu roata) locale şi de import (sigilate pontice din a doua jumătate a sec. I p.Chr.), fibule şi diferite obiecte de fier şi bronz.
În secţiunea S7H zidul de curtină T2 a fost decopertat pe o lungime de aprox. 4 m, dezvelindu-se în întregime faţa exterioară a acestuia. Materialul arheologic descoperit este divers: fragmente de vase şi alte obiecte ceramice, fibule şi o monedă1.
Sondaj Bastion 2007 de 4 x 2,70 mdeschis pentru a dezveli colţul de E-SE al Bastionului de pe Terasa a II - a fost finalizat, sterilul fiind atins la o adâncime de 1,90 m.
Paralel cu aceste lucrări, a fost prelucrat primar materialul arheologic (spălare, curăţare) şi s-a realizat desenarea lui. S-au desenat de asemenea pofilele şi grundurile secţiunilor cercetate, s-a actualizat ridicarea topografică în format stereo 70 şi s-au înregistrat cu camera foto digitală toate etapele cercetării.
În perioada 15-25 iulie s-a desfăşurat Tabăra de Arheologie Experimentală (pentru studenţi de la Facultăţile de arheologie şi arhitectură de la Cluj şi Bucureşti) ce a avut ca scop experimentarea metodelor de construcţie dacice prin reconstituirea unui tronson de zid în tehnica şi cu materialele folosite pentru ridicarea celor originale descoperite la Cetatea Zânelor. Tabăra a fost organizată de MNIT în parteneriat cu Asociaţia Arhitectură, Restaurare, Arheologie (ARA), conform protocolului încheiat.
Campania din 2007 de la Cetatea Zânelor s-a încheiat cu măsuri de protecţie primară impuse de zidurile de curtină T2 şi T3 dezvelite în S7G şi S7H şi protejarea in situ a complexelor descoperite ce urmează sa fie cercetate în campaniile următoare.
Artefactele descoperite vor fi predate, după prelucrarea lor ştiinţifică, MCR conform protocolului încheiat.
Rezumat:
Muntele Cetăţii are aspectul unui trunchi de con cu partea de N şi NE abruptă. Spre partea sudică este o şa de legătură spre dealul Chel. Pe pantele de E, S şi V au fost amenajate mai multe terase, dintre care patru, împreună cu platoul au fost fortificate. Au fost descoperite mai multe construcţii/locuinţe dintre care cea mai spectaculoasă este o construcţie cu baza de piatră cu latura de 12 m situată pe terasa a III-a. Pe baza materialului descoperit şi a observaţiilor stratigrafice, Cetatea Zânelor a fost încadrată cronologic în perioada cuprinsă între sec. II a.Chr. - începutul sec. II p.Chr.
Note:
1.
1. Milet, 125-86-85 a.Chr.