Covasna | Punct: Cetatea Zânelor | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 63535.01 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
or. Covasna
Localitate:
Covasna
Punct:
Cetatea Zânelor
Localizare:
| 63535.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mărgineanu-Cârstoiu | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Sîrbu | Valeriu | participant | Muzeul Brăilei |
| Crişan | Viorica | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Popescu | Mariana-Cristina | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Cercetările arheologice din campania anului 2004 au vizat în mod special, ca şi în anii precedenţi, sistemul de fortificaţie al cetăţii şi etapele realizării acestuia.
În campania anului 2004 au fost continuate mai multe sectoare începute în anii anteriori pe Terasa a II-a (respectiv S7,A-B-C, S7D şi S18) şi au fost deschise două suprafeţe, respecticv Caseta A, (2x1,5 m), la SE de colţul sudic al bastionului în imediata apropiere sudică a S7.
S.7. A fost cercetată parţial în anii precedenţi, în imediata apropiere a zidului bastionului rămânând o porţiune de 4x2 m neexcavată. În acest sector a fost continuată cercetarea în zona, în care anul trecut a apărut o amenajare de pietre de forma unui "jgheab". Acesta făcea parte dintr-un complex – construcţie al cărui nivel de călcare a fost pavat cu piatră, gresie şi lut. "Jgheabul" este lung de 0,9 m şi lat de 0,5 m şi este poziţionat în colţul nordic al construcţiei. În interiorul lui au fost puse de asemenea pietre, care poartă urme de ardere puternică. Faţă de nivelul de călcare a fost înălţat cu 0,5 m. În interiorul "jgheabului", dar şi pe pavajul construcţiei au fost găsite doar fragmente de vase de factură dacică. Construcţia cu o lăţime de 2 m continuă spre S7D, în martorul păstrat, urmând ca anul viitor să fie decopertată în întregime. Nu ne putem pronunţa încă asupra utilităţii şi a rolului, pe care l-a avut. Ceea ce este cert e că aparţine ultimului nivel de locuire. Din păcate zona, în care a apărut a fost afectată parţial de săpătura lui Z. Szekely, aşa că doar cercetarea porţiunii rămase intacte ne va putea documenta mai bine. Trebuie să amintim că în imediata apropiere a zidului bastionului, acolo unde am secţionat martorul dintre S7 şi S7E, a mai apărut o construcţie similară, dar care a rămas să o studiem tot într-o campanie viitoare. Ceea ce am remarcat la "jgheabul" 2 este că în interiorul acestuia au apărut oase calcinate şi cenuşă. În urma analizei lor vom putea şti dacă sunt de animale sau nu.
Tot în S7 şi S7A spre zidul bastionului, dar şi sub construcţia amintită a fost depistată o altă zonă amenajată cu pietre (plăci de gresie) pe care s-au găsit numeroase fragmente de vase, unele întregibile, un cui de fier, un fragment de brăţară (fier), o mărgică de sticlă şi o alta de lut, un cui de cataramă, o piesă de bronz (aplică) de factură romană, un creuzet cu urme de bronz pe el şi mai multe jetoane. În sectorul respectiv a existat probabil în prima fază de locuire o construcţie, (atelier?). După cum remarcam şi în anii anteriori credem că o parte din arsura şi bârnele carbonizate apărute în faţa bastionului au aparţinut construcţiei respective.
S18. În continuarea secţiunii 7, spre terasa a II – a fost cercetată parţial anul trecut S18. În acest an a fost demontată structura de piatră păstrată în carourile 2–4. Am constatat că şi aici ca şi pe panta platoului au fost puse pietre pentru susţinerea pantei, dar şi pentru lărgirea terasei. În faţa structurii de piatră au fost depistate gropi de stâlp de la rambleul de susţinere.
S7D. Secţiunea de 8x8 m a fost cercetată parţial în campania trecută. Zidul, lat de 2,65 m, este foarte alunecat spre exterior. El se păstrează pe o înălţime de 0,46 m şi are cca. 6 plăci de gresie. În faţa zidului a fost construit un rambleu de argilă susţinut de stâlpi verticali şi înclinaţi. Înălţimea rambleului este de 1,24 m, ea incluzând şi partea de zid păstrată şi care a fost îngropată ca fundaţie.
Înspre T2 zidul se păstrează pe o înălţime maximă de 0,54 m cuprinzând 8-9 plăci de gresie. În faţa zidului terenul nu a fost drept, ci amenajat în pantă pentru ca apa să nu băltească. Panta, de forma unui triunghi dreptunghic, (lăţimea de 1,6 m şi înălţimea de 0,9 m), este formată din pământ galben amestecat cu piatră mărunţită.
În S7D1 s-a săpat până la steril. Aici am constatat următoarea stratigrafie: cca. 0,6 m este pământ aruncat din săpăturile anterioare; -0,15–0,2 m humus; -0,5 m strat de demantelare şi cultură. În acest strat nu am constatat locuire din prima fază, ci doar din ultima. La cca. -1/-1,1 m a apărut o zonă amenajată cu dale de piatră, practic nivelul de călcare din faţa zidului. Pe acestea s-au găsit numeroase fragmente de vase, fusaiole, jetoane, un instrument de prelucrarea ceramicii (fragmentar), cute, un ac de fibulă, mai multe cuţite de fier, cuie, o oglindă fragmentară (diametru= 0,06 m), un vârf de suliţă etc. Imediat sub dalele de piatră, la cca. -0,15 m a apărut lutul galben steril. Având în vedere că în imediata apropiere, respectiv în S7B aflată la 0,6 m de S7D, se păstrează urmele din ambele faze de locuire, credem că în zona 7D a fost amenajată o palisadă în prima fază de locuire. La această constatare ne îndeamnă şi urmele de stâlpi apărute sub zona amenajată cu dale din imediata apropiere a zidului. De altfel, după cum susţineam şi anul trecut, zidul de curtină T2, în acest sector, a fost ridicat în ultima fază de locuire.
S7C. Săpăturile din acest sector au adus noi informaţii cu privire la fazele de construcţie ale bastionului. Deoarece peretele sud-vestic al bastionului a fost săpat până la bază doar pe o porţiune de 2 m, iar lângă colţul vestic am avut impresia că adâncimea lui este mai redusă decât în rest, s-a hotărât decopertarea lui în totalitate pentru a vedea modul de construire. Ca atare am constatat că ceea ce părea steril în imediata apropiere a colţului vestic era de fapt şanţul de fundare săpat în steril. Înălţimea turnului este pe toată porţiunea de 2,3 m. Primul metru face parte din baza primului bastion. Acesta a fost întărit cu o platformă (rambleu), ce continuă de o parte şi de alta cu încă 1,3 m, amenajată spre părţile exterioare tot ca un zid. Platforma respectivă are aşadar dimensiunile de 11x11 m. Această platformă a fost construită înaintea zidului de curtină T3. În acest moment putem spune că iniţial s-a construit platforma amintită peste care s-a ridicat bastionul 1 (B1). Apoi s-a construit zidul de curtină T3, care este adosat B1. După distrugerea "Burebista" (denumire dată arbitrar deoarece este foarte greu de stabilit cu exactitate data primei distrugeri) se regândeşte structura fortificaţiilor. Se reface bastionul şi se construieşte şi zidul de curtină T2, care taie zidul T3. În acest sector lucrările trebuie să continue pe toate laturile bastionului pentru a ne documenta cu exactitate.
S7E. La S de S7 (cu un martor de 1,5 m) a fost deschisă o suprafaţă de 5x5 m. Lucrările au fost încetinite de faptul că în sectorul respectiv s-a aruncat pământul din S7. Ca urmare a fost mutat iniţial pământul aruncat (acesta avea o înălţime de peste 1 m), după care s-a trecut la săpătura propriu-zisă. Această suprafaţă am deschis-o cu gândul de a dezveli în totalitate latura dinspre terasa a II-a a bastionului. Fondurile reduse nu ne-au permis terminarea suprafeţei respective. Oricum, anul viitor ea trebuie extinsă cu încă cca. 1 m spre zid deoarece linia acestuia nu este dreaptă, cum am presupus, ci uşor oblică. S-a observat că sub demantelarea consistentă din ultima fază de locuire au apărut bârne mari carbonizate şi arsură consistentă.
Măsuri de protecţie primară. La sfârşitul şantierului au fost montaţi în faţa zidurilor stâlpi de lemn la distanţă de 1 m între ei şi de 0,5 m faţă de zid. În spatele stâlpilor s-au aşezat scâduri, iar între acestea şi zid piatră. Partea superioară a zidurilor a fost acoperită cu carton gudronat, piatră şi pământ. La fel au fost acoperite locuinţele din S7 şi S7E precum şi sectoarele neterminate din celelalte secţiuni. Sperăm că fondurile, ce vor fi alocate în viitor să fie suficiente pentru a se putea realiza un proiect de conservare-restaurare şi protejare a imenselor structuri de apărare a cetăţii. În acest fel grandiosul monument dacic va putea deveni şi un important obiectiv turistic, nu numai de interes ştiinţific.
Piesele arheologice descoperite în campania anului 2004 au fost spălate, inventariate şi marcate la MCR. Prelucrarea lor ştiinţifică urmează a se definitiva pe parcursul anului 2004 şi începutul celui următor.