Costişa | Judeţ: Neamţ | Punct: Cetăţuia | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată;
Cod RAN:
| 122141.01 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Costişa
Localitate:
Costişa
Punct:
Cetăţuia
Localizare:
| 122141.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Vulpe | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Băjenaru | Radu | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Popescu | Anca-Diana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Gavrilă | Elena | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
Principalul obiectiv al campaniei din 2008 l-a reprezentat cercetarea structurii depunerilor arheologice din neolitic şi epoca bronzului de pe platoul mai scund al „Cetǎţuii” (platoul B). În total, au fost trasate patru secţiuni. Douǎ dintre ele - SXVI şi SXVII - cu dimensiunile 7 x 4 m, au fost deschise concomitent, alǎturi de SXIV/2007, SXVI aflându-se la 1 m spre SE faţǎ de SXIV. Martorul lǎsat între SXVI şi SXVII avea 1 m lǎţime. A treia secţiune, SXVIII, cu dimensiunile 10 x 3 m, a fost trasatǎ în continuarea lui SXII/2007, la 1 m spre SE faţǎ de aceasta din urmǎ. În prelungirea lui SXVIII, la 1 m distanţǎ spre SE, a fost deschisǎ SXIX, cu dimensiunile de 10 x 3 m. Toate secţiunile au fost caroiate din metru în metru.
SXVI (7 x 4 m) avea latura lungǎ orientatǎ pe direcţia NV-SE. Sub stratul vegetal, la adâncimea de 0,14-0,20 m au apǎrut pietre de dimensiuni mici şi medii, fragmente ceramice din epoca bronzului, bucǎţi mǎrunte de chirpici şi puţine oase de animale. În majoritate, fragmentele ceramice din epoca bronzului aparţineau unor vase Monteoru. Materialul arheologic se concentra în jumǎtatea vesticǎ a secţiunii, iar stratul de pietre nu era compact. În c.5a, la adâncimea de 0,20 m a fost dezvelitǎ o porţiune cu lemn ars. Lemnul era orientat pe direcţia N-S. Avea dimensiunile 0,26 x 0,29/0,14 m. 10 eşantioane din aceast lemn au fost prelevate pentru datǎri radiocarbon. Urmele unei alte bucăţi de lemn ars au putut fi observate în c.4d la adâncimea de 0,18 m; lemnul nu s-a pǎstrat însǎ, ci a fost observatǎ doar o zonǎ de pǎmânt înnegritǎ de la ardere cu dimensiunile de 0,36 x 0,30 m. Dupǎ demontarea stratului de pietre şi fragmente ceramice, la adâncimea de 0,21-0,27 m, pe o suprafaţǎ de aproximativ 4 x 1,50 m situatǎ în colţul de NV al lui SXVI, a fost gǎsite aglomerări de chirpici care aveau amprente de nuiele, fragmente ceramice de la vase Costişa şi câteva pietre de mici dimensiuni. Baza bucăţii de lemn din c.5a se afla la acest nivel. Aceastǎ aglomerare de chirpici masivi şi fragmente ceramice Costişa reprezintǎ probabil zona esticǎ a complexului Costişa descoperit în 2007 în SXIV. Materialele din epoca bronzului se aflǎ într-un sol de culoare cenuşie. Solul de culoare cenuşie se sfârşeşte cǎtre E în dreptul metrului al doilea al lui SXVI, fiind vizibil doar acolo unde se aflǎ ceramica de tip Costişa.