Costişa | Judeţ: Neamţ | Punct: Cetăţuia | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Structură de cult/religioasă; Descoperire funerară;
Cod RAN:
| 122141.01 |
Județ:
Neamţ
Unitate administrativă:
Costişa
Localitate:
Costişa
Punct:
Cetăţuia
Localizare:
| 122141.01 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băjenaru | Radu | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Popescu | Anca-Diana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Vulpe | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
Săpăturile arheologice s-au desfăşurat în perioada 21 august-17 septembrie, finanţarea fiind asigurată de MCC. Principalul obiectiv al campaniei din acest an l-a reprezentat examinarea structurii depunerilor neolitice şi din epoca bronzului de platoul mai scund al “Cetăţuii” (platoul B).
Trei secţiuni, S VII, S VIII şi S IX, au tăiat platoul pe lăţime. S VII, trasată încă de anul trecut la 6 m spre E faţă de S VI/2005, se afla în zona central-vestică a platoului, care este, de altfel, şi cea mai înălţată; avea dimensiunile 10 x 3 m. La 6 m distanţă spre E se afla S VIII, cu aceleaşi dimensiuni, 10 x 3 m. Între cele două a fost deschisă în 2006 a treia secţiune, S IX, cu dimensiunile de 5 x 3 m. Cele trei secţiuni au fost caroiate din metru în metru, axul principal al tăruşilor fiind fixat de-a lungul secţiunilor, pe direcţia E-V. Ca urmare a cercetărilor din acest an şi din anul trecut s-a putut observa că depunerea din epoca bronzului nu se întinde pe toată lăţimea platoului B, ea fiind surprinsă doar pe cca 20 m din cei 50 m ai platoului. Depunerea neolitică, absentă în partea de V (vezi S VI/2005)1, a fost observată pe o porţiune de 7 m în S VII şi pare să continue către marginea de E a platoului, fiind mai întinsă decât depunerea din epoca bronzului.
Secţiunea S VII a fost redeschisă cu scopul de a finaliza cercetarea complexelor din epoca bronzului descoperite în anul 2005. Reamintim că în timpul campaniei arheologice din 2005, la ad. de 0,35-0,40 m în c. 1-2 şi 4-7 au apărut resturile unor construcţii “in situ”. În c. 1-2, relativ pe mijlocul secţiunii, se afla o vatră de mari dimensiuni (1,60 m diametru), cu arsură consistentă, amenajată pe un pat de pietricele (V.16/2005), acoperită parţial de de chirpici cu urme de nuiele (aveau aspectul unui perete prăbuşit). În c. 4-7, pe o lăţime de cca 2,30 m, se afla o aglomerare compactă de chirpici, cioburi şi pietre. În general, cioburile se aflau printre chirpici, dar existau cel puţin două vase sparte in situ care acopereau chirpicii. Ceramica era de culoare portocalie şi aparţinea stilului Costişa.
În 2006, după ce complexele au fost dezvelite, s-a fixat un ax pentru a le secţiona aprox. pe jumătate. Au fost demontaţi chirpicii care se aflau pe jumătatea dinspre N a V.16. A fost de asemenea demontată şi jumătatea N a crustei V.16, a cărei grosimea era de cca 1-2 cm, iar sub crustă a apărut un pat de pietricele, gros de aprox. 3 cm. Pe microprofilul rezultat din secţionarea V.16 şi a Cpl.1 s-a observat foarte clar structura şi succesiunea complexelor arheologice; observaţiile făcute pe microprofilul obţinut prin secţionarea complexelor au fost confirmate după demontarea jumătăţilor dinspre S a V.16 şi Cpl.1. Structura Cpl.1 este următoarea: la baza lui se află bucăţi mari de pereţi, unele cu urme de făţuială (o pojghiţă subţire de cca 1-2 mm, de culoare albă), peste care au fost sparte câteva vase Costişa. Vasele au fost apoi acoperite cu bucăţi de chirpici, care nu prezentau însă o ordine evidentă a prăbuşirii, fiind probabil aduşi şi îngrămădiţi peste ceilalţi. Peste aceşti din urmă chirpici au fost sparte alte vase de tip Costişa, cele mai bine reprezentate cantitativ fiind amforele cu decor incizat. Deasupra lor au fost puse, din loc în loc, pietre. Grosimea complexului este de cca 0,20-0,25 m, şi se află într-un sol de culoare cenuşie, cu o uşoară tentă de cafeniu datorată probabil prezenţei chirpicilor. La baza complexului, la -0,64 m adâncime, prins în profilul de S, în dreptul c. 3, s-a găsit un inel de buclă din Cu/bz, cu sârmă dublă, asemănător pieselor descoperite în depunerea din epoca bronzului de la Siliştea (jud. Neamţ)2 sau celor de la Dunărea Mijlocie din mediul cultural Nitra3. Sub V.16 şi Cpl. 1 au fost găsite puţine fragmente ceramice neolitice care stăteau într-un sol de culoare cafenie (ale cărui limite nu se distingeau însă clar pe profile) În caroul 8/b-c al S VII a fost surprinsă intersecţia secţiunilor S I/1959 şi S II/1962.
În S VIII, aflat la 6 m spre E de S VII, la ad. de 0,15-0,20 m au fost găsite pietre şi cioburi în c. 4-6/b-c. Acestea stăteau într-un pământ de culoare cenuşie. În caroul 5b, între pietre, se afla o vatră de formă aprox. rotundă, cu dimensiunile 0,54 x 0,50 m, construită pe un pat de pietre (V.18/06). Între crustă şi patul de pietre au fost găsite trei cioburi dintr-un castron Monteoru, stilul Ic2. Spre deosebire de platoul A, unde stratul de pietre care apare în depunerea Monteoru este consistent şi compact, în S VIII pietrele nu formează o pânză densă. Sub stratul de pietre şi sub V.18, în acelaşi sol de culoare cenuşie, au fost găsite aglomerări de chirpici şi fragmente ceramice Costişa pe o grosime de cca 0,12 m. Din păcate, în S VIII a fost surprinsă doar partea nordică a acestui complex. Sub complexul cu chirpici şi ceramică Costişa au fost găsite puţine fragmente ceramice neolitice (Precucuteni) şi oase de animale, care se aflau într-un sol de culoare cafenie, cu o structură mai compactă, mai densă, faţă de solul cenuşiu în care se aflau complexele din epoca bronzului.
S IX a fost trasată la cca 0,60 m spre E faţă de S VII şi la 0,35 m faţă de S VIII. Doar în c. 5/b-c depunerile preistorice se aflau in situ, în restul secţiunii fiind surprinse secţiunea S II/1962 şi caseta deschisă în 1962, pe profilul de S al lui S II/1962, ce avea dimensiunile de 6 x 4 m (potrivit jurnalelor de şantier ale lui Alexandru Vulpe şi Mihai Zamoşteanu din 1962). În zona nederanjată, aflată lângă profilul de V al lui S IX, au fost găsite pietre şi ceramică Monteoru pe o suprafaţă de cca 2,40 x 0,80 m, la aprox. 0,20 m adâncime. Sub stratul de pietre au fost găsiţi chirpici cu direcţia nuielelor orientată NE-SV, pe o porţiune de 0,90 x 0,40 m, care intrau în profilul de V. Aceşti chirpici făceau parte din peretele prăbuşit peste V.16 din S VII. Între şi sub chirpici au fost găsite cioburi Costişa. Complexele din epoca bronzului stăteau în solul de culoare cenuşie. Sub aceste complexe a fost găsit un număr redus de fragmente ceramice Precucuteni.
Rezultatele cercetărilor din campania 2006 sunt deosebit de interesante. Deşi suprafaţa cercetată a platoului B este relativ redusă, s-a putut observa o concentrare a depunerilor din epoca bronzului în partea sa centrală, spre deosebire de situaţia înregistrată pe platoul A unde depunerile din epoca bronzului se concentrează pe marginile acestuia. O altă diferenţă o reprezintă bogăţia şi complexitatea amenajărilor Costişa descoperite pe platoul B, comparativ cu situaţia observată pe celălalt platou4.
Note:
1.
1. A. Vulpe, A. Popescu, R. Băjenaru, CCA 2006, p. 141.
2. N. Bolohan, E.R. Munteanu, Siliştea, com. Români, jud. Neamţ, în V. Cavruc, Gh. Dumitroaia (ed.), Cultura Costişa în contextul epocii bronzului din România, Catalog de expoziţie, Piatra-Neamţ, 2001, p. 44-46, pl. 40/1-3; N. Bolohan, ArhMold 26, 2003, p. 197, pl. 9/a-c.
3. Vezi, de exemplu, inventarul mormintelor din cimitirul de la Branč (Slovacia) în J. Vladár, Pohrebiská zo staršej doby bronzovej v Branči, Bratislava, 1973.
4. A. Popescu, R. Băjenaru, MemAntiq 23, 2004, p. 277-294; A. Popescu, SCIVA 54-56, 2003-2005 (2006), p. 313-322.