Costişa | Judeţ: Neamţ | Punct: Cetăţuia | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băjenaru | Radu | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Popescu | Anca | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Vulpe | Alexandru | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Haită | Constantin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
| Davidoaia | Nicolae | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Dumitrache | Nicoleta | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Gavrilă | Elena | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Oanea | Cristina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
În anul 2003 a fost deschisă o nouă secţiune denumită S. III, cu dimensiunile de 10 x 8 m, plasată la 1 m spre S faţă de sectorul H al secţiunii S. II din 2002, principalul obiectiv urmărit fiind completarea datelor referitoare la depunerea din epoca bronzului. Secţiunea a fost împărţită în 80 de carouri de câte 1 m2, înregistrarea materialului arheologic făcându-se în funcţie de complexe, carouri şi adâncime. S. III se afla în pantă uşoară de la N la S şi în pantă accentuată de la E spre V.
În câteva zone ale lui S. III aflate spre pantă, unde solul vegetal era mai subţire, au fost găsite pietre la cca. 0,05-0,10 m sub iarbă. În carourile 1-5a, acestea au apărut mai jos, la 0,25-0,30 m adâncime. Pietrele ocupau o mare parte din suprafaţa secţiunii S. III, urmând limita platoului, grosimea stratului de pietre fiind de cca. 0,15 m. Cele mai multe erau de dimensiuni mici şi medii, 0,06-0,14 m, dar existau şi pietre mai mari, de 0,25-0,35 m. În porţiunile din pantă ale secţiunii se găseau doar pietre alunecate.
Deasupra pietrelor s-a descoperit o cantitate redusă de ceramică din epoca bronzului - Monteoru şi Costişa, fragmentele fiind de dimensiuni mici. Printre pietre, alături de fragmente ceramice Monteoru Ic2-Ic1 şi Costişa, au fost găsite bucăţi disparate de crustă de vatră, bucăţi de chirpici, unele arse până la vitrifiere, obiecte din piatră şi os, bucăţi de silex cu urme de prelucrare, oase de animale. În carourile 3-4/d-e, acoperită parţial de pietre de dimensiuni medii şi cioburi Monteoru Ic2-Ic1, se afla o vatră de formă aproximativ rotundă şi dimensiuni mari, cca. 1,60 x 1,10 m. Pe unele porţiuni vatra a fost deranjată de gangurile de animale, dar crusta s-a păstrat destul de bine. Vatra a fost secţionată pe direcţia N - S. În secţiune s-a observat că sub crusta groasă de cca. 0,5-0,7 cm se afla un strat subţire de pământ cenuşiu gros de aproximativ 2-4 cm, ars superficial, care acoperea un pat de pietre plate. Sub pietre se vedea, destul de neclar totuşi, limita inferioară a solului cenuşiu din epoca bronzului. În partea de E, lângă crusta V. 4 au fost găsite fragmentele unui vas mare Monteoru Ic2. S-a putut constata că zona a fost bine curăţată înainte de a fi amenajată vatra, fapt care a dus la deranjarea unui complex cu chirpici aflat sub pietrele din construcţia vetrei. La acelaşi nivel cu chirpicii au fost găsite ulterior, după demontarea stratului de pietre din toată secţiunea, aglomerări de fragmente ceramice de tip Costişa, care stăteau tot în solul cenuşiu.
La demontarea pietrelor apărute la primul rând în S. III s-a observat că unele dintre acestea, de dimensiuni mari, au fost puse cu partea cea mai netedă în jos şi partea neregulată în sus, fapt ce ar putea însemna că prin aşezarea pietrelor nu s-a urmărit obţinerea unei suprafeţe drepte şi compacte de tipul unui "pavaj". Dedesubt au apărut alte pietre, destul de rare în carourile 1-8/a-f, comparativ cu rândul anterior, însă foarte compacte către capătul sudic al platoului, în carourile 9-10/a-d, unde aglomerarea de pietre a fost mare şi la primul rând (în realitate nu sunt două rânduri, depunerea de pietre fiind unitară; pietrele se întrepătrund, dar le-am diferenţiat astfel în funcţie de etapele în care ele au fost dezvelite). Printre pietrele celui de-al doilea rând se aflau cioburi mai multe şi de dimensiuni mai mari ce proveneau în special de la vase Monteoru cu decor în relief sau incizat (stil Ic2-Ic1). Împreună cu acestea au mai fost găsite obiecte din piatră, lut, os, bucăţi răspândite de chirpici, de vatră, oase de animale. În caroul 9d, sub o aglomerare de pietre, a fost găsită o vatră, notată V. 5/03. Avea formă rotundă şi dimensiuni mici, 0,18 x 0,20 m. Pe aproximativ o jumătate din diametrul vetrei crusta nu s-a păstrat, însă sub zona în care ar fi trebuit să fie crusta pământul era înroşit. V. 5 a fost secţionată pe direcţia SE - NV. S-a observat că era construită direct pe pământ, fiind la acelaşi nivel cu patul de pietre din construcţia V. 4/03. Lângă crusta V. 5 se aflau fragmente ceramice Monteoru decorate în stil Ic2.
Sub nivelul celor două vetre Monteoru se aflau răspândite pe aproape toată suprafaţa secţiunii, cu excepţia zonelor din pantă, fragmente ceramice Costişa, bucăţi de chirpici (de exemplu, aglomerarea de chirpici de lângă V 4, sub nivelul acesteia), oase de animale. Fragmentele Costişa, chirpicii şi oasele stăteau în acelaşi pământ de culoare cenuşie care conţinea şi complexele Monteoru. În caroul 9a, la –0,35 m, împreună cu ceramica Costişa, a fost găsit un cilindru din os decorat.
Săpăturile în secţiunea S III au fost oprite după ce a fost desenată suprafaţa cu aglomerările de cioburi Costişa şi adunate pe complexe şi carouri materialele arheologice aflate la acest nivel.
Bibliografie:
A. Vulpe şi colab., CCA 2002, p. 114.
A. Vulpe şi colab., CCA 2003, p. 108.
Rezumat:
Principalul obiectiv urmărit în campania din 2003 a fost completarea datelor referitoare la depunerea din epoca bronzului. S-a deschis o singură secţiune numită SIII. Deasupra pietrelor s-a descoperit o cantitate redusă de ceramică din epoca bronzului aparţinând culturilor Monteoru şi Costişa, fragmentele fiind de dimensiuni mici. Săpăturile în secţiunea SIII au fost oprite după ce a fost desenată suprafaţa cu aglomerările de cioburi Costişa şi adunate pe complexe şi carouri materialele arheologice aflate la acest nivel.