Costişa | Judeţ: Neamţ | Punct: Cetăţuia | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Vulpe | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Băjenaru | Radu | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Tache | Meda | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Popescu | Anca | participant | Colegiul Economic "A. D. Xenopol" Bucureşti |
Raport:
Aşezarea se află pe un promontoriu numit "Cetăţuia", desprins din terasa înaltă a râului Bistriţa, situat în marginea estică a localităţii Costişa, com. Costişa, jud. Neamţ. Cele mai intense urme de locuire aparţin epocii bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic2-Ic1; cultura Costişa) şi epocii neolitice (cultura Precucuteni).
Primele cercetări au fost efectuate în anul 1937 de către Radu Vulpe şi Constantin Matasă. Săpăturile au fost continuate în anii 1959-1960, 1962 de către Alexandru Vulpe şi Mihai Zamoşteanu, fiind cercetată jumătatea estică a platoului "Cetăţuii" şi trasate două secţiuni lungi pe şaua care leagă promontoriul de terasa Bistriţei. Nu au fost surprinse urme de locuire pe pantele "Cetăţuii".
Principalul obiectiv al sondajului din anul 2001 l-a constituit verificarea succesiunii stratigrafice de pe platoul "Cetăţuii". Cercetarea s-a concentrat în capătul dinspre N al platoului, unde au fost deschise 5 casete cu dimensiunile de 4 x 4 m şi cu martori de 1 m între ele (notate cu siglele A, B, C, D, E). O secţiune, numită S. I/2001, orientată VSV-ENE, având dimensiunile de 10 x 2 m, a fost deschisă în zona de SV a platoului. Pe toată suprafaţa cercetată s-a ajuns la o adâncime medie de 1 m, săpându-se astfel cca. 100 m3.
Din punct de vedere stratigrafic, în zona nordică a platoului a fost observată următoarea succesiune: depunerea din epoca bronzului, având o culoare cenuşie, aspect măzăros şi o grosime medie de cca. 0,3/0, 4 m acoperă o depunere neolitică, de culoare castaniu-gălbuie, a cărei grosime medie este de cca. 0,35 m. Nivelul din epoca bronzului apare întotdeauna asociat cu un pavaj constituit din pietre de râu, cu dimensiuni cuprinse între 0,05/0,3 m. Deasupra pietrelor şi între ele au fost descoperite fragmente ceramice decorate în stil Monteoru Ic2-Ic1, dar şi fragmente de tip Costişa. Cu excepţia câtorva alveolări din caseta E, nu au fost identificate complexe de locuire din epoca bronzului. Tot în caseta E a fost descoperit un mormânt de inhumaţie, conturul gropii nefiind însă surprins. Scheletul situat la adâncimea de -0,55/-0,6 m în solul neolitic a fost depus chircit, în decubit lateral stâng, cu oasele în conexiune anatomică şi craniul orientat către SE. Nu avea inventar. Poziţia este însă tipică epocii bronzului. Depunerea neolitică conţinea bucăţi masive de chirpici cu urme de pari, numeroase oase de animale mari şi fragmente ceramice de tip Precucuteni. În caseta C au fost descoperite două vetre, aflate la adâncimi diferite, ceea ce documentează existenţa a două niveluri neolitice. Consistenţa solului şi prezenţa numeroaselor ganguri de animale nu permite întotdeauna separarea pe profil a celor două niveluri neolitice. În caseta D a fost surprins, pe o porţiune de formă circulară, conturul unui bordei medieval care a secţionat şi distrus straturile preistorice.
În capătul vestic al secţiunii S. I/2001 a putut fi observat, sub pavajul de pietre ce conţinea ceramică Monteoru, o depunere groasă de cca. 0,1/0,15 m cu ceramică de tip Costişa. Sub această depunere din epoca bronzului au fost descoperite fragmente ceramice precucuteniene.
Obiectivul viitoarei campanii arheologice îl reprezintă cercetarea exhaustivă a "Cetăţuii". Valorificarea acestei aşezări este deosebit de importantă pentru cunoaşterea manifestărilor culturale din epoca bronzului în spaţiul situat la răsărit de Carpaţi.