Costeşti | Judeţ: Iaşi | Punct: Podiş | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Perioada modernă; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Descoperire funerară; Necropolă;
Cod RAN:
| 95541.04 |
Județ:
Iaşi
Unitate administrativă:
Costeşti
Localitate:
Costeşti
Punct:
Podiş
Localizare:
| 95541.04 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Boghian | Dumitru | responsabil | Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
| Ignătescu | Sorin | participant | Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
| Enea | Sergiu Constantin | participant | Liceul "Ion Neculce" Târgu Frumos |
Raport:
Activităţile de supraveghere arheologică s-au desfăşurat în extravilanul satului Costeşti, com Costeşti, jud. Iaşi, zona numită Podiş, pe parcursul lunilor iulie –noiembrie 2015, vizând aşezarea rurală Costeşti-Podiş, fără cod RAN/LMI Iaşi, prilejuite fiind de activităţile constructive realizate de firma SC LESCACI COM SRL Negreşti-Oaş, în cadrul proiectului finanţat POS Mediu – Axa 5, intitulat Lucrări pentru reducerea riscului la inundaţii in bazinul hidrografic Prut-Bârlad, Beneficiar Administraţia Apele Române ABA Prut – Bârlad, Acumulări nepermanente amonte de localitatea Târgu Frumos(1), prin care se realizează două poldere pe râurile Bahluieţ şi Probota, sectorul Costeşti-Dădeşti, amonte de localitatea Târgu Frumos, pentru gestionarea corespunzătoare a viiturilor de pe aceste cursuri de apă. Conform proiectului, s-au construit două baraje (unul de 750 m, pe Probota, afluent de stânga al Bahluieţului, la Dădeşti, comuna Ion Neculce; al doilea pe Bahluieţ, de 500 m lungime, aval de Costeşti), precum şi un dig de contur/protecţie, cu o lungime de 500 m, în partea sud-estică a vetrei satului Pietrişul de Jos, com. Costeşti (fig. 1).
Având în vedere că în zona unde se construiesc cele două acumulări nepermanente, dar mai ales a celei de pe Probota, împreună cu drumurile de acces, amenajările (gropile de împrumut pământ) şi lucrările tehnologice ar fi putut afecta siturile arheologice Costeşti-Podişu I (materiale Cucuteni B şi sec. III-IV) şi Costeşti-Podişu II (sec. II-III/IV) şi VIII-XI), menţionate în Repertoriul Arheologic al Judeţului Iaşi(2), precum şi situl de la Costeşti-Via lui Câtea (necropolă carpică de incineraţie, sec. II-III), cunoscut din anii celui de-al doilea război mondial (sondaj Ecaterina Vulpe)(3) fără a li se cunoaşte adevărata întindere spaţială, obiectivele supravegherii arheologice au vizat studierea aprofundată a tuturor informaţiilor arheologice cunoscute până în prezent şi a materialelor cartografice, obţinerea şi înregistrarea tuturor datelor şi patrimoniului arheologic rezultat, dar mai ales observarea, prin urmărirea nemijlocită a lucrărilor de excavare pământ din gropile de împrumut: una la 1 km S de Săcăreşti, com Cucuteni, 800 m NE de vatra satului Costeşti şi 500 m N de situl Podişu I, coordonate 46°14ʹ56.25ʺ N; 26°56ʹ56.25ʺ E (1); cea de-a doua la 500 m SSE de vatra satului Podişul de Jos, pe versantul de NNE al Dealului Pietrişul, la 300 m NE de DN 28A, Târgu Frumos-Paşcani, coordonate 47°13ʹ15.18ʺ N; 26°57ʹ12.65ʺ E (2); o groapă mai mică, de împrumut pământ a funcţionat în partea de nord-vest a martorului de eroziune pe care este întemeiat sectorul nord-vestic al satului Dădeşti, com. Ion Neculce, jud. Iaşi, coordonate 47°13ʹ42.69ʺ N; 26°57ʹ40.96ʺ E(3), şi a celorlalte intervenţii tehnologice specifice (fig. 2), pentru a preîntâmpina distrugerea parţială sau totală a vestigiilor arheologice din locaţiile menţionate anterior şi/sau declanşarea, la nevoie, a unor săpături de salvare.
Rezultatele supravegherii arheologice. În conformitate cu obiectivele stabilite, prin cercetări perieghetice repetate, corelate cu datele obţinute din literatura arheologică şi supravegherea lucrărilor la faţa locului, în acord cu mersul proiectului investiţional, putem să facem următoarele precizări, redate succint, în continuare.
I. Zona platoului interfluvial Podişu, cu o lungime de 2 km şi o lăţime medie de 700 m, aflată între Probota şi Bahluieţ, reprezintă o extensie sud-estică a Platformei structurale Broscăria-Laiu, prelungită din Dealul Ulmişul (Olniş), cu altitudini absolute descrescânde de la NV spre SE (204,6→125 m).
Expunerea sud-estică, înclinarea relativ mică (N-S), cu suprafeţe cvasi-orizontale (0-3°) alternând cu pantele de 3-5-10° şi versanţii abrupţi spre cele două cursuri de apă (10-25°), precum şi apropierea de aceste râuleţe au fost condiţii favorizante pentru întemeierea unor locuiri protoistorice şi istorice, în unele amplasamente favorabile, relativ înalte, dar nu spre confluenţa dintre cele două cursuri de apă, care a evoluat succesiv, din Atlantic până în prezent, către sud. De aceea, locuirea Cucuteni B din punctul Podişu I (cca. 2 ha, coordonate 47°13ʹ57.96ʺ N; 26°57ʹ14.36ʺ E), cea mai veche din acest areal, deocamdată, se află la jumătatea platoului, la 450 m N de amplasamentul barajului polderului de pe Probota, fără a exista indicii că ar fi fost afectată în vreun fel de construcţia acestuia (fig. 2).
Aceasta din urmă construcţie, realizată prin adaos de argilă, atinge tangenţial extremitatea sud-estică a sitului Podişu II, acoperind, eventual, o parte a sa. În această zonă, prin decopertarea stratului vegetal actual (0-40 cm), în lunile mai-iulie 2015, înainte de începerea activităţilor de supraveghere arheologică, în contextul realizării anexelor tehnologice, s-au descoperit şi recuperat fragmente ceramice carpice, Sântana de Mureş şi elemente de amfore romane, care nu constituiau complexe vizibile, purtate fiind, probabil, în urma arăturilor longitudinale şi trasversale repetate.
II. Locuirile din sec. II-IV/V şi VIII-XI din situl Podişu II (coordonate 47°13ʹ46.85ʺ N; 26°57ʹ08.85ʺ E) se găsesc pe versantul de VSV al Dealului Podişu, de la capătul vestic al barajului de pe Probota spre NV şi în partea sud-estică a vetrei cutului Costeşti-Sturzeşti, al satului Costeşti, cu expunere către Bahluieţ (fig. 2).
III. Necropola carpică din punctul Costeşti-Via lui Câtea se află tot în partea sud-estică a vetrei cutului Costeşti-Sturzeşti, dar la capătul de NV al sitului Podişu II (fig. 2), fiind acoperită, în momentul actual, de locuinţele şi grădinile locuitorilor din zonă (coordonate 47°13ʹ50.14ʺ N; 26°56ʹ54.73ʺ E).
IV. În arealele gropilor de împrumut pământ, pentru ridicarea celor două baraje, nu au fost intersectate complexe arheologice. Au fost descoperite doar puţine fragmente ceramice, cele mai multe atipice, cu urme evidente de purtare repetată în arătură: posibile fragmente ceramice cucuteniene şi carpice/Sântana de Mureş, în zona gropii nr. 1 (sud Săcăreşti); câteva fragmente ceramice, posibil, Horodiştea-Erbiceni, în perimetrul gropii nr. 2 (versantul NE al Dealului Pietrişul); puţine fragmente ceramice medievale târzii (sec. XVII-XVIII) şi moderne, în sectorul gropii nr. 3 (nord-vest Dădeşti).
În concluzie, supravegherea arheologică efectuată în zona Costeşti-Podişu (jud. Iaşi) a permis: obţinerea unor importante date referitoare la localizarea precisă a siturilor Podişu I, Podişu II şi Via lui Câtea; desfăşurarea corespunzătore a lucrărilor investiţionale, care nu au afectat siturile mai sus menţionate şi preîntâmpinarea distrugerii patrimoniului arheologic.
Note:
1.
1. www.rowater.ro/daprut/Documente/POS%20MEDIU%20PRUT_2.pdf; vezi şi Cod Proiect: 270-10-35/ 11.2007/PHARE 2005/17-690.01.05 Raport: Master Plan pentru Managementul Riscului la Inundaţii în Bazinul Hidrografic Prut-Bârlad http://www.rowater.ro/daprut/Documente/Masterplanul%20privind %20managementul%20riscului%20la%20inundatii.pdf (accesate 15 noiembrie 2015).
2. V. Chirica, M. Tanasachi, Repertoriul Arheologic al Judeţului Iaşi, Ed. Junimea, Iaşi, vol. II, 1985, p. 418, pct. LXXIX.6.D., p. 465, pct. LXXIX.11.D. (în continuare se va cita RAJI).
3. Ecaterina Vulpe, Raport asupra săpăturilor din comuna Costeşti-Baia din August-Septembrie 1943, în Raport asupra activităţii ştiinţifice a Muzeului Naţional de Antichităţi în anii 1942 şi 1943, Bucureşti, 1944, p. 38; RAJI, II, p. 418, pct. LXXIX.6.E. O urnă de mici dimensiuni, cu resturile cinerare ale unui copil, recuperată în urma lucrărilor de desfundat la vie, efectuate în acest loc în anii 70 ai secolului XX, se găseşte în colecţia Muzeului Liceului Ion Neculce din Târgu Frumos (fig. 3).