Costeşti | Judeţ: Iaşi | Punct: Cier/Lângă Şcoală | Anul: 2014


Descriere:

Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Perioada modernă; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă; Mormânt izolat; Fără vestigii arheologice;
Cod RAN:
| 95541.01 |
Județ:
Iaşi
Unitate administrativă:
Costeşti
Localitate:
Costeşti
Punct:
Cier/Lângă Şcoală
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Boghian Dumitru responsabil Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava
Ignătescu Sorin participant Universitatea "Ştefan cel Mare" Suceava
Vornicu Diana Măriuca participant Institutul de Arheologie Iaşi
Enea Sergiu Constantin participant Liceul "Ion Neculce" Târgu Frumos
Furnică Radu-Gabriel participant Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Vornicu Andreea participant Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi
Raport:
În perioada 14-26 iulie 2014 au continuat activităţile de diagnostic arheologic de Costeşti-Cier/Lângă Şcoală (1) (fig. 1-2.1), începute din 2012 (2), care vizează determinarea gradului de afectare a depozitului arheologic, obţinerea unei documentaţii arheologice, cu stratigrafia verticală şi planimetria complexelor, realizarea de investigaţii interdisciplinare ale aşezării şi vestigiilor şi reconstrucţia integrată a evoluţiei locurii în sit. În anul 2014 s-a urmărit terminarea investigării S I/2012 (m. 0-40x2 m) şi Cas. I/2013 (m. 15-18x2,5 m), pentru obţinerea unui profil stratigrafic complet (fig. 2.2; 3-4). Complexitatea situaţiilor arheologice, ploile frecvente şi intense şi numărul redus de lucrători nu ne-au permis decât atingerea parţială a ţintelor propuse. Au fost investigate complexele Cucuteni A3 (L. 3-5 şi 8/2013), locuinţele Cucuteni A-B2/B1 (L. 1-2/2012), un complex medieval timpuriu (L7/B2) şi un mormânt medieval (M. 35) (3). Complexele Cucuteni A3 L. 3/2013, în curs de cercetare, a fost identificată de la -0,38 m, m. 25-31 (fig. 3.2; 4.3); in situ la -0,90/1,20 m, fiind deranjată de înmormântările medievale (M. 10; 12; 20; 22-25; 32-35) şi braconaje. Sub dărâmăturile de pereţi/plafon, purtând amprente de nuiele de la substrucţia lemnoasă (φ=2-5 cm), în □26a-27a; 29a-30a, -1,10/1,20 m, se observă porţiuni de pereţi, oarecum în elevaţie (vizibili şi pe profilul nordic), pe lângă care au fost descoperite vase întregibile. Ca instalaţii interioare, în □26a, decontextualizate, la -0,62 m, au fost identificate lipiturile unei vetre/cuptor? (V1/C1/2013), iar în □29a, la -1,20 m o altă vatră (V2/2014). L. 4/2013 (fig. 5) terminată de cercetat (în S. I/2012, m. 31,50-37, -0,60/-1,10 m), a fost deranjată, la SV, de mormintele M.13-15; 18-19; 21. Realizată într-o alveolare de cca. 0,40 m, nu avea platformă, ci doar o podină de lut, acoperită de lutuielile de pereţi, drept pentru care o considerăm parţial-adâncită. Substrucţia lemnoasă era alcătuită dintr-o carcasă de nuiele de grosimi diferite (φ=2-5 cm), rar mai groase, ridicată pe pari, peste care s-au aplicat lutuielile din argilă şi materiale vegetale tocate, arse diferit (în timpul unui incendiu), la cărămiziu la suprafaţă, la brun şi negru-cenuşiu în interior şi la partea inferioară. Pe podină s-au găsit fragmente de vase uzuale şi pictate, râşnite/nicovale, unelte de silex şi piatră, câteva oase etc. La m. 34 (profilul nordic) se observă o groapă de par/baza unui perete interior, care arată că locuinţa a fost bicompartimentată. Pe baza inventarului, construcţia pare o anexă gospodărească. L. 5/2013 se află în S. I/2012, m. 20-24, -0,80/1,10 m, continuându-se în porţiunile nesăpate, fiind deranjată de M. 7-9 (fig. 4.3). Deşi este în curs de cercetare, se observă, la partea superioară, lipiturile de pereţi/plafon aplicate pe o substrucţie lemnoasă din nuiele împletite. De la o instalaţie, în □21a, -0,95/-1,05 m, au fost descoperite fragmentele unei gardine de vatră/„creastă” de cuptor (?), cu o mulură corniformă V 3/2014, în asociere cu vase întregibile. Presupusă din anul precedent, L. 8/2013 se individualiza în şanţul de control de pe lângă profilul nordic al S. I, în □7-9a, la -1,35 m, fiind mai clară după demontarea L. 7/B. 2/2014. Este în curs de cercetare şi, se pare, că a fost construită asemănător cu celelalte case Cucuteni A3. Din toate complexele Cucuteni A3 provine o importantă cantitate de ceramică pictată (fig. 9). Complexele Cucuteni A-B2/B1 L. 1/2012, identificată în S. I, m. 0 şi 6, -0,40/-0,60 m (fig. 3.1; 6.A.1), deşi deranjată serios de M. 31/2013, groapa 3/2013 şi braconaje, prezenta unele porţiuni in situ (□1a şi b şi □3/6a şi b; în profilele NE şi NV, □1 şi □4-6a). Avea o podină din argilă destul de curată, bătătorită (lutuială nearsă, cu mai multe niveluri de refacere, grosime de 0,15-0,20 m), surprinsă între m. 3,50-4,50 pe profilul NV S. I şi □4-5a, la -0,90/-1,00 m (fig. 6.B.1-4). Partea supraterană a avut o substrucţie masivă de lemn, cu bârne şi „dulapi” groşi, cu amprentele păstrate pe lutuielile de perete/plafon, puternic arse (bucăţi de circa 0,20-0,30 m lungime şi 0,15-0,20 m grosime). L. 2/2012 (fig. 3.1; 6.A.2; 8) găsită în S. I, m. 9,70-14,40, -0,40-0,60 m, la VSV de L. 1/2012, a fost afectată de săpăturile anterioare (m. 6,80-9,70 m, B. 2/L. 7/2014), morminte (M. 16) şi braconaje (m. 14,40-20). Păstra in situ doar unele porţiuni masive de pereţi/plafon, □11-14a şi b şi în profilul de NV al S. I (m. 10-15), (fig, 7.A.1-4). Podeaua acestei case era tot simplă, cu lipitură nearsă pe nivelul de călcare (fig. 7.B.1-4). Lutuielile masive de pereţi şi plafon, cu straturi subţiri de făţuială/refacere, prezintă amprente de substrucţie lemnoasă (dulapi), sub formă de bucăţi de circa 0,40-60 m şi 0,15-0,20 m grosime, cu 2-3 rânduri de depunere, ca urmare a dărâmării casei spre interior. Unele lutuieli masive par a proveni de la baza pereţilor. Aproximativ în centrul masei de lipituri (□12a), pe profilul nordic, a fost identificată o alveolare, probabil de la o groapă de stâlp, care poate indica prezenţa unui perete despărţitor. Luând în calcul straturile succesive de dărâmături, cantitatea, structura şi masivitatea lipiturilor de pereţi/plafon, considerăm că această locuinţă a fost, probabil, etajată (parter scund şi un etaj). Sub lipiturile de pereţi/plafon se afla o parte din inventarul ceramic (amfore, amforete, castroane, pahare pictate în grupele stilistice γ2, δ2-2a şi 1), (fig. 10). Complexele medievale, sec. VIII-X/XI şi XVI-XVII Bordeiul 2/L. 7/2014 a fost identificat în S. I/2012 (latura estică între m. 6-7, pe profilele N şi S, şi cea vestică la m. 10). Săpat de la -0,30 m, se adâncea inegal, până la -1,20/-1,30 m, afectând nivelurile Cucuteni A-B2/B1 şi A3, bordeiul pare să fi fost rectangular. Prezenta două structuri de piatră: una superioară, spre SV, un fel de platformă (circa 4 m2, la -0,30/-0,40 m) din gresie puternic cimentată (pe care am considerat-o anterior eventuala podea/platformă de biserică (?) şi o alta inferioară, spre NE, o aglomerare de gresii cu o anumită coerenţă, aflată cu 0,40-0,50 m mai jos decât precedenta, până pe „podea”, de la un posibil cuptor-pietrar. Ca inventar, s-au găsit fragmente ceramice de la o oale-borcan cu nisip în compoziţie. M. 35/2014 a fost descoperit în S. I/2013; □ 30a; -0,95 m, scheletul cu orientarea NV-SE fiind deranjat de M.32/2013. Starea de conservare era precară, iar conexiunea anatomică relativă (bucăţi de craniu şi oase ale trunchiului). Complexe care nu pot fi, deocamdată, încadrate Groapa 4/2014 descoperită în S. I, m. 5,40-6,20 m, se adâncea până la -1,30 m. Pare ulterioară B. 2/L. 7/2014 şi nu excludem să fie un tranşeu din cel de-al doilea război mondial sau o groapă de mormânt surprinsă în capătul sud-estic.
Note:

1.
1. Colectivul de cercetare mulţumeşte tuturor voluntarilor şi studenţilor practicanţi care au participat la activitatea de investigare arheologică de la Costeşti pentru eforturile depuse.
2. D. Boghian et alii, Costeşti, com. Costeşti, jud. Iaşi, Punct: Cier/Lângă Şcoală, în CCAR. Campania 2012, 2013, p. 199-200, 366-367; o versiune detaliată pe CD-ROM-ul volumului (www.inp.org.ro/www. cimec.ro); D. Boghian et alii, Costeşti, com. Costeşti, jud. Iaşi, Punct: Cier/LângăŞcoală, în CCAR. Campania 2013, 2014, p. 204-206, 518-525; versiune detaliată pe CD-ROM-ul volumului (www.inp.org.ro/www.cimec.ro); D. Boghian, S.-C. Enea, R.-G. Pîrnău, C. Secu, Elemente de landscape archaeology în zona siturilor cucuteniene Costeşti-Cier şi Giurgeşti-Dealul Mănăstirii, jud. Iaşi, în ArheoVest, Nr. II: [Simpozion ArheoVest, Ediţia a II-a:] In Honorem Gheorghe Lazarovici, Interdisciplinaritate în Arheologie, Timişoara, 6 decembrie 2014, Vol. 1: Arheologie, Vol. 2: Metode Interdisciplinare, Asociaţia "ArheoVest" Timişoara, Szeged, 2014, 2 vol. + DVD, Vol. 2: p. 571‒611, on-line http://arheovest.com/simpozion/arheovest2/27.pdf.
3. Descrierea detaliată a complexelor şi situaţiilor arheologice în D. Boghian, S.-C. Enea, S. Ignătescu, Luminiţa Bejenaru, Simina Margareta Stanc, Comunităţile cucuteniene din zona Târgului Frumos. Cercetări interdisciplinare în siturile Costeşti şi Giurgeşti, Editura Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, Iaşi, 2014, p. 32-37.