Coslogeni | Comuna: Dichiseni | Judeţ: Călăraşi | Punct: Măgura lui Negoiţă | Anul: 1998
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Sârbu | Valeriu | participant | Muzeul Brăilei |
Raport:
Situl se află pe un grind de formă aproape trapezoidală, cu înălţimea maximă de circa 3 m, situat la sud-vest de Măgura Coslogeni. Săpăturile, însumând o suprafaţă de circa 100 m2., s-au desfăşurat în partea sud-estică, cea mai înaltă, a măgurii, identificându-se 11 complexe getice: 2 bordeie, 5 locuinţe de suprafaţă şi 4 gropi. Din păcate, nivelul de epocă getică a fost puternic afectat atât de locuirea din evul mediu timpuriu ("cultura Dridu"), cât si de lucrări moderne şi contemporane (construcţii, arături), astfel încât atât complexele, cât şi stratul arheologic, au fost, în diverse proporţii, distruse.
Locuinţele de suprafaţă s-au evidenţiat atât prin zonele de pereţi arşi prăbuşiţi şi resturi ale vetrelor, cât şi aglomerările de fragmente de vase ceramice, getice sau elenistice, şi de oase de animale. Gropile bordeielor n-au fost săpate în întregime, astfel că dimensiunile exacte vor fi stabilite doar prin cercetările viitoare. Gropile se încadrează în categoria celor cu resturi "menajere".
Fragmentele de vase getice, modelate cu mâna, includ borcane şi vase-clopot, ornamentate cu brâuri în relief, alveoiate sau crestate, prevăzute cu proeminenţe pentru manevrare, vase bitronconice cu proeminenţe, străchini şi castroane, unele cu toarte masive, vase cu picior etc.
Vasele getice, modelate cu roata, sunt reprezentate prin fragmente de la castroane şi străchini, cu gura invazată sau evazată, căni şi vase mari, de obicei cu pereţii şi angoba de culoare cenuşie sau neagră, uneori ornamentate prin linii şi benzi de linii incizate, orizontale sau în val, ori prin caneluri adânci şi late, orizontale.
Importurile elenistice constau, îndeosebi, din amorfe pontice (Sinope, Heracleea Pontică) şi sudice (Thasos, Rhodos), dar şi prin alte tipuri de recipiente - kratere, lekanai, căni etc.
Uneltele şi ustensilele sunt în număr foarte mic şi puţin diversificate - "fusaiole", ciocănel, zdrobitor, greutăţi, din piatră sau ceramică; în rest, mai putem nota o verigă, un fragment de brăţară şi o piesă din bronz.
Pe baza analizei ansamblului inventarului arheologic, îndeosebi a importurilor elenistice, locuirea getică de aici se poate data în limitele sec. IV-III a.Chr., deci ea este contemporană cu necropola identificată pe Măgura Coslogeni.
Locuirea getică de aici a distrus complexe şi un nivel din Hallstatt-ul timpuriu, epocă din care s-au găsit fragmente de vase, într-o cantitate moderată, ce provin de la castroane şi străchini cu gura invazată, unele decorate prin caneluri oblice, de la vase mari cu proeminenţe conice, de la ceşti cu toarte supraînălţate etc.
Analiza resturilor faunistice, efectuate de Adrian Bălăşescu, a evidenţiat ponderea deosebită a animalelor domestice - 94,52% (bovine - 34,25%, ovicaprine - 32,88%, suine - 17,12%) faţă de speciile sălbatice - în jur de 5%.