Coşăuţi | Comuna: R. Moldova | Judeţ: R. Moldova | Punct: Lunca Nistrului | Anul: 1994
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Cercetările arheologice de la Căşăuţi
Anul cercetarii:
1994
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Paleolitic; Mezolitic;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
Județ:
R. Moldova
Unitate administrativă:
R. Moldova
Localitate:
Coşăuţi
Punct:
Lunca Nistrului
Localizare:
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Borziac | Ilie | responsabil | Institutul de Arheolohie, Chișinău |
Raport:
Cercetările la staţiunea din paleoliticul superior cu mai multe niveluri de locuire Coşăuţi, situată în lunca Nistrului, au început în 1981 şi au continuat cu unele mici întreruperi până în anul 1991. În 1992 - 1993 din lipsa mijloacelor financiare lucrările temporar au fost abandonate. Începând cu 1994, în colectivul de cercetare al staţiunii au fost incluşi şi cercetători din Europa Occidentală, care au susţinut financiar reluarea investigaţiilor. La lucrări, în prima etapă, au participat P. Haezaerts (Institutul Regal de Ştiinţe Naturale din Belgia, geologie, sedimentologie, paleogeografie), Marcel Otte (arheologia generală a paleoliticului, tipologie), Pier Noiret (tipologie, planigrafie), I.B. Lopes (paleofauna), F. Damblon (cronometrie şi carpologie), alţi cercetători de la Universitatea din Liège (Belgia).
Obiectivele cercetărilor de teren din anul 1994 au constat în cercetări geologice, cu precădere în domeniul sedimentologiei şi microstratigrafiei depunerilor pe locul staţiunii, colectarea probelor pentru determinarea structurii sedimentelor, radiometrie, carpologie, cercetarea pe suprafeţe restrânse a nivelelor inferioare de locuire (6a, 6b, 6c, 6d, 7, 8, 9 şi 10) pentru a capta informaţii privind conţinutul şi structura lor, noi materiale arheologice şi paleontologice.
Pe parcursul lunii mai au fost efectuate următoarele lucrări:
1. A fost dezvelită din nou secţiunea depunerilor pe locul staţiunii de la suprafaţă până la adâncimea de 15,70 m, utilizându-se metoda de suprapunere a secvenţelor stratigrafice în diferitele sectoare ale staţiunii. Pe baza acesteia a fost din nou recitită sedimentologia depunerilor din cuaternarul superior de pe locul de amplasare a staţiunii. Au fost recoltate peste 200 mostre de materiale pentru determinarea structurii sedimentelor; 46 mostre de cărbune de lemn pentru datarea exactă, peste 70 mostre de cărbune de lemn pentru determinarea speciilor de arbori, alte mostre cu menire de a studia particularităţile fizico-chimice ale unor obiecte şi piese din nivelurile de locuire. Lucrările au fost îndeplinite de către P. Haezaerts şi F. Damblon (Institutul Regal de Ştiinţe Naturale din Belgia).
2. A fost studiată o suprafaţă de 12 m pătraţi din perimetrul zonei investigată anterior, unde au fost cercetate nivelurile de locuire 6a, b, c, d, 7, 8. A fost confirmată stratigrafia anterior determinată; nivelurile de locuire erau destul de sărace în materiale. Totuşi, în procesul de sondare şi curăţire a secvenţelor au fost obţinute materiale arhelogice interesante: 4 vârfuri de lance din os şi fildeş, unelte din silex şi gresie, resturi faunistice. Se impun, prin importanţa lor, două piese de artă paleolitică, descoperite respectiv în nivelul 5 şi 7 de locuire. Prima reprezintă un fragment de "săpăligă" din corn de ren polar cu ornament liniar incizat, a doua, o galetă de râu din gresie devonica cu ornament incizat pe ambele părţi. Cercetări efectuate de S. Covalenco, I. Lopes Baion, P. Noiret, T. Obada).
3. Cercetările paleografice şi geologice au fost făcute de C. Mihăilescu, cercetări care s-au axat în special pe geologia generală a cuaternarului din zonă, pe procesul de formare a teraselor şi a altor forme de landsaft din zona amplasării staţiunii.
4. Au fost prelucrate cercetările privind moluştele terestre din cuaternarul superior, care sunt un indicator excelent al schimbărilor în clima şi mediul limitrof. (A. Prepeliţa).
Totodată, au fost recoltate mostre pentru finalizarea studiului palinologic a secvenţei de la nivelul 6d până la baza secţiunii, de către C. Mihăilescu.
Astfel, cercetările din staţiunea Cosăuţi, una dintre cele mai importante din paleoliticul superior din spaţiul românesc şi din Europa, vin să completeze datele căpătate anterior, şi care în ansamblu, vor sta la baza unei lucrări comune de sinteză, asupra staţiunii şi a gravettianului tardiv la est de Carpaţi.