Instituții și
Persoane implicate:
| Nume |
Prenume |
Rol |
Instituție |
| Boroneanţ |
Constanţa |
participant |
Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie |
| Boroneanţ |
Vasile |
participant |
Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Petrescu |
Iustinian |
participant |
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Ţicleanu |
Nicolae |
participant |
Universitatea Bucureşti |
Raport:
Cercetările multidisciplinare de la Cornetu, jud. Ilfov sunt o continuare a lucrărilor de salvare a patrimoniului întreprinse pe traseul Canalului Dunăre-Bucureşti între anii 1986-1989. În excavările şi amenajarea barajului şi podului de peste Argeş de la Cornetu, cât şi în alte puncte de pe traseul râurilor Argeş şi Dâmboviţa, s-a constat existenţa unei păduri îngropate aflate la adâncimi cuprinse între aprox. 2 şi 16 m. Din cauza opririi lucrărilor la Canal cercetările nu au putut fi continuate decât abia în anul 2003, cu aprobarea MCC, sprijinită de MMB, DCCPCN Ilfov şi conducerea carierei prin domnul G. Sorescu. Cu această ocazie s-au recoltat probe din sedimente pentru analize polinice, datări de radiocarbon şi studiu sedimentologic. Probele de carbon au fost trimise spre analiză la universităţile din Bremen şi Kiel din Germania. Analizele au fost făcute sub coordonarea prof. dr. P.M.Grootes (Kiel) şi a cercetătoarei dr. Monika Segl (Bremen). Pentru proba cea mai de jos, din bază, de la 7,1 m, din sedimentele din mediul umed din nivelul freatic, anaerob KTA 20350‚ C 5’ s-a obţinut 5507±30 BP, calibrat 4344 BC. Pentru proba de la 5,5 m din prundiş KTA 20351 ‚C 6’ s-a obţinut 3529±25 BP, calibrat 1880 BC.
Pentru probele mai de la suprafaţă, tot din prundiş de la 3,4 m KTA 20349 ‚C 4’, 1303 s-a obţinut 25 BP şi calibrat 688 BC. Pentru probele de la 2 m ‚C 1’, 13133±21BP, calibrat 686 BC. Coroborând aceste date cu cele din cercetările geografice şi arheologice rezultă că locuirile omeneşti din această parte a Câmpiei Române nu au putut să se desfăşoare decât după retragerea în etape a apelor Lacului pleistocen getic. Cu referire la partea central estică a Câmpiei Române, precizăm că locuirile din paleolitic şi neolitic au stat în strânsă legătură cu evoluţie paleo-climatului din perioada de sfârşit a Glaciarului şi din Holocen. Aşa se explică de ce culturile neoliticului vechi sunt prezente doar până la E de Olt şi pe ramura dealurilor subcarpatice. O ultimă ingresiune (transgresiune) a apelor Mării Negre asupra Dobrogei şi Câmpiei Române a avut loc în timpul zisei transgresiuni istorice neolitice, după părerile geografului A.C. Banu, ale cercetătoarei Alexandra Bolomey etc.
Cercetările de la Cornetu vin să confirme aceste păreri prin datările mai sus menţionate.
După rezultatele comunicate, observăm că un nou diluviu a putut avea loc în perioada timpurie a epocii bronzului, înainte de cultura Tei iar ultimul, în perioada de expansiune a migraţiei slave, asupra cărei există şi referiri în documentaţia istorică. Se impune continuarea în profunzime a investigaţiilor, recoltarea de noi probe sub nivelul actual al pânzei freatice, aflate la nivelul de curgere al Argeşului.
Rezultatul cercetărilor aruncă o nouă lumină asupra interpretării desfăşurărilor culturale din Câmpia Română de la sfârşitul Pleistocenului şi din Holocen.
Rezumat:
În excavările şi amenajarea barajului şi podului de peste Argeş de la Cornetu, cât şi în alte puncte de pe traseul râurilor Argeş şi Dâmboviţa, s-a constat existenţa unei păduri îngropate aflate la adâncimi cuprinse între aprox. 2 şi 16 m.
Coroborând datele C14 obţinute cu cele din cercetările geografice şi arheologice rezultă că locuirile omeneşti din această parte a Câmpiei Române nu au putut să se desfăşoare decât după retragerea în etape a apelor Lacului pleistocen getic. Cu referire la partea central estică a Câmpiei Române, precizăm că locuirile din paleolitic şi neolitic au stat în strânsă legătură cu evoluţie paleo-climatului din perioada de sfârşit a Glaciarului şi din Holocen. Aşa se explică de ce culturile neoliticului vechi sunt prezente doar până la E de Olt şi pe ramura dealurilor subcarpatice. O ultimă ingresiune (transgresiune) a apelor Mării Negre asupra Dobrogei şi Câmpiei Române a avut loc în timpul zisei transgresiuni istorice neolitice, după părerile geografului A.C. Banu, ale cercetătoarei Alexandra Bolomey etc.
Cercetările de la Cornetu vin să confirme aceste păreri prin datările menţionate.
După rezultatele comunicate, observăm că un nou diluviu a putut avea loc în perioada timpurie a epocii bronzului, înainte de cultura Tei iar ultimul, în perioada de expansiune a migraţiei slave, asupra cărei există şi referiri în documentaţia istorică.
CC BY-SA 4.0 