Corna | Comuna: Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Valea Cornei | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 6832.04 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Roşia Montană
Localitate:
Corna
Punct:
Valea Cornei
Localizare:
| 6832.04 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bâltâc | Adela | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bocan | Ionuţ | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Ştirbulescu | Christina | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vasile | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Toponimul Valea Cornei apare pentru prima oară atestată într-un act de litigiu de la începutul secolului XVI (1579) în care sunt amintite şteampuri şi spălătorii de prundiş pe Valea Cornei şi Valea Roşiei, ocazie cu care aflăm că aceasta face parte din punct de vedere administrativ din oraşul Abrud. În anul 1850 întâlnim titulatura în limba română a localităţii Corna, ortografiat Korna (Fondurile arhivare ale Statisticii Transilvanei din 1830-1850). În 1854 în "Buletinul Guberniului Provinciale pentru Marele Principat Transilvania" satul Corna este menţionat cu denumirea românească maghiarizată (Karna), iar în anul 1913 îl regăsim în documente sub denumirea de Szarvaspatak. Numele de Corna devine oficial după Marea Unire.
Cercetările perieghetice din 2001-2002 au pus în evidenţă urme de locuire din perioada modernă-contemporană pe Valea Cornei, iar cercetările de teren din anul 2002 (perioada mai-iulie) au surprins anumite aspecte ale locuirii şi activităţii miniere existente aici în epoca menţionată. Astfel, au fost supuse investigaţiilor arheologice 55 de proprietăţi particulare şi trei terenuri comunale, însumând 119 secţiuni (de diferite dimensiuni), respectiv 1717,5 m2.
Din cele 119 secţiuni efectuate, în 18 dintre ele au fost surprinse intervenţii antropice sigure, în 34 materialul arheologic recoltat este cel mai probabil rulat în timp ce în celelalte 67 nu au fost observate nici un fel de intervenţii. În ceea ce priveşte urmele antropice semnalate menţionăm că acestea constau în fundaţia unei locuinţe sau sălaş, o instalaţie de captare a apei, o groapă de stins var şi trei instalaţii de tip şteamp.