Corna | Comuna: Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Tăul Cornei | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
| 6832.02 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Roşia Montană
Localitate:
Corna
Punct:
Tăul Cornei
Sector:
Sector: proprietatea Letiţia Jurcă 1
Localizare:
| 6832.02 |
Lista Ilustrațiilor - 18
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Zirra | Vlad Vintilă | responsabil sector | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dabîca | Mircea Mihail | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Măgureanu | Andrei Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Oţa | Liana Loredana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Spânu | Daniel | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Cociş | Sorin Ilie | responsabil sector | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Bârcă | Vitalie | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Beu-Dachin | Eugenia | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Cosma | Călin | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ilieş | Constantin | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Nemeti | Sorin | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Oloşutean | Gelu | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Stanciu | Ioan | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ursuţiu | Adrian | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Pescaru | Adriana | responsabil sector | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Bălos | Angelica | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Căstăian | Mihai Cristian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ţuţuianu | Costin Daniel | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ciobanu | Radu | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Drîmbărean | Matei | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Inel | Constantin | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Moga | Vasile | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Plantos | Cristinel | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Damian | Paul | responsabil sector | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Ştirbulescu | Christina | responsabil sector | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bocan | Ionuţ | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vasile | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Marcu | Felix | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Ţentea | Ovidiu | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Voişian | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Cleşiu | Sorin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Dincă | Marius | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Cercetarea arheologică din acest punct a evidenţiat existenţa unei necropole de epocă romană, identificată încă din campania anului 2000 prin efectuarea a trei sondaje pe proprietăţile Jurcă Letiţia şi Dumitraş Ioan de către un colectiv al MNUAI şi în care au fost descoperite opt morminte de incineraţie1.
Astfel, anul acesta în perioada august – octombrie 2002, în cadrul Programului Naţional de Cercetare "Alburnus Maior", colectivul de la MNIR a investigat un sector al necropolei romane de incineraţie de la Tăul Cornei. Colectivul MNIR a avut ca obiectiv cercetarea proprietăţii Jurcă Letiţia, amplasată la aproximativ 150 m vest de Tăul Cornei (în amonte de acesta), în apropierea Vârfului Piatra Corbului (din masivul Cârnic).
Această proprietate cu o suprafaţă aproximativă de 2500 m2, se prezintă ca un platou lin cu o pantă pronunţată spre sud. Altitudinea aproximativă a terenului este de 980 m.
Cercetarea arheologică sistematică s-a concretizat în decopertarea a nouăsprezece suprafeţe, de dimensiuni diferite, denumite convenţional S III – S XXI (03 02 04 003 – 03 02 04 021), continuând numerotarea primelor secţiuni de sondaj din anul 20002. Suprafaţa totală investigată în cursul campaniei din anul 2002 este de 1118,48 m2.
Stratigrafia generală a sectorului investigat este unitară şi are următoarea configuraţie: un strat constituit dintr-un sol cu o textură argiloasă, de culoare cenuşiu – negricioasă, afânat care corespunde vegetalului actual (până la -0,20 m). Stratul vegetal suprapune un sediment dintr-o argilă sfărâmicioasă, în anumite locuri cu o textură nisipoasă, de culoare brun-maronie. Acesta este nivelul în care este surprinsă limita superioară a gropilor sepulcrale (-0,20 -0,45/-0,55 m). Ultimul strat evidenţiat constă într-un sol lutos, de culoare galbenă, cu inserţii de nisip şi lentile rarefiate din lut de culoare cenuşie (-0,45/-0,55 -0,80 m). Acest ultim strat este nivelul care conţine, de obicei, limitele inferioare ale gropilor mormintelor.
Au fost identificate şi cercetate integral un număr de 53 de morminte de incineraţie. Gropile mormintelor au o formă rectangulară, cu marginile uşor rotunjite. Groapa mormintelor era delimitată de o dungă de arsură de culoare roşiatică sau neagră. Resturile cinerare sunt depuse în partea inferioară a gropii împreună cu cenuşa rezultată în urma cremaţiei. Doar într-un singur caz (M 27) a fost descoperită o urnă care conţinea resturi cinerare.
Unele morminte beneficiază de amenajări exterioare de tipul incintelor funerare simple. Au fost descoperite trei astfel de incinte (Cpl 11, Cpl 12 şi M 44), de formă circulară, construite din pietre nefasonate, de dimensiuni diferite, aşezate una lângă alta fără nici un fel de liant. În interiorul lor au fost cercetate şase morminte (în Cpl 11 patru morminte, în Cpl 12 şi M 44 câte unul singur).
Orientarea mormintelor se grupează pe două axe predilecte pentru majoritatea complexelor funerare cercetate: NV - SE (30 morminte), NE - SV (16 morminte). De asemenea, se constată o orientate diferită pentru şase complexe funerare: cinci morminte – E - V, iar un singur mormânt – N - S (M 49).
Inventarul mormintelor este dispus, de cele mai multe ori, pe limita superioară a gropilor sepulcrale, în principiu pe laturile lungi. Inventarul şi mobilierul funerar al mormintelor din suprafaţa cercetată, relativ sărac şi într-o stare precară de conservare, este tipic pentru complexele funerare investigate şi constă în:
a) recipiente ceramice, de cele mai diverse forme şi funcţionalităţi: ulcioare, căniţe, oale, afumătoare, farfurii, cupe – pahar, opaiţe (de la unul până la patru într-un mormânt); unele dintre opaiţe sunt ştampilate cu mărcile de olar: "MURRI", "OPTATI" şi "FESTI".
b) recipiente de sticlă: vase de tip unguentarium, întregi şi fragmentare.
c) obiecte de metal: lame de pumnal din fier, manşon de fier, o oglindă de bronz, fragmentele unei plăcuţe de fier de la o centură, fibulă de bronz fragmentară.
d) patru monede de bronz, din care trei ilizibile şi fragmentare şi o singură monedă de bronz lizibilă (un dupondius emis în timpul domniei lui Hadrian, datată aproximativ anii 125-138 p. Chr.)