Corna | Comuna: Roşia Montană | Judeţ: Alba | Punct: Tăul Cornei | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca bronzului; Epoca romană timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă;
Cod RAN:
| 6832.02 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Roşia Montană
Localitate:
Corna
Punct:
Tăul Cornei
Localizare:
| 6832.02 |
Lista Ilustrațiilor - 18
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Zirra | Vlad Vintilă | responsabil sector | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dabîca | Mircea Mihail | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Măgureanu | Andrei Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Oţa | Liana Loredana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Spânu | Daniel | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Cociş | Sorin Ilie | responsabil sector | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Bârcă | Vitalie | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Beu-Dachin | Eugenia | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Cosma | Călin | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ilieş | Constantin | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Nemeti | Sorin | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Oloşutean | Gelu | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Stanciu | Ioan | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ţuţuianu | Costin Daniel | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Ursuţiu | Adrian | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Pescaru | Adriana | responsabil sector | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Bălos | Angelica | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Căstăian | Mihai Cristian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ciobanu | Radu | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Drîmbărean | Matei | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Inel | Constantin | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Moga | Vasile | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Plantos | Cristinel | participant | Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia |
| Damian | Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Ştirbulescu | Christina | responsabil sector | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Apostol | Virgil | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Bocan | Ionuţ | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vasile | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Marcu | Felix | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Ţentea | Ovidiu | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Voişian | Valentin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Cleşiu | Sorin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Dincă | Marius | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
În perioada cuprinsă între lunile iunie-octombrie 2002 în cadrul "Programului Naţional de Cercetare Alburnus Maior" a fost supus spre cercetare ştiinţifică în vederea epuizării şi degrevării de sarcină arheologică un platou amplasat la 100 m vest de Tăul Cornei, între Masivul Cârnic (Piatra Corbului) şi Vârful Ghergheleu.
În vara anului 1983, în locul în care apăruse mai înainte un sfinx funerar, a fost descoperit soclul unei stele funerare de dimensiuni mari. În primăvara anului 1994 pe proprietatea Dumitraş Ioan a apărut un al doilea sfinx funerar1
Acest punct a fost supus investigării arheologice în campania anului 2000 când un colectiv al Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia a deschis trei secţiuni de sondaj pe proprietăţile Dumitraş Ioan şi Jurcă Letiţia. Aici au fost investigate opt morminte de incineraţie care au fost datate, cu ajutorul inventarului funerar recoltat, în epoca romană2. Zona necropolei a fost împărţită, în campania 2002, în şase sectoare aflate pe proprietăţile: Dumitraş Ioan (1866,65 m2), Furdui Petru (2007 m2), Jurcă Letiţia (2312,92 m2), Golgoţ Beniamin (610 m2). Suprafaţa totală cercetată însumează 107 unităţi de săpătură ceea ce înseamnă 6796,57 m2, reuşindu-se astfel să se cerceteze în jur de 95% din suprafaţa pe care o ocupa.
În cele 107 de casete sau secţiuni epuizate au fost identificate şi cercetate un număr de 315 de morminte. Majoritatea mormintelor (278) dispun de resturi cinerare arse la ustrinum, iar 37 morminte conţin resturi cinerare cu arderea efectuată pe loc. Dintre acestea, 26 de complexe au gropile de formă rectangulară, ovală sau circulară, cinci beneficiază de ring (din care o groapă cu ring şi pseudo-dromos), iar şase sunt acoperite cu pietre.
Inventarul funerar prelevat din mormintele din această categorie conţine: şase monede (două descoperite în gropi acoperite cu pietre), opaiţe, ulcioare, fragmentele unei amfore, unguentaria, fragmente de la o oglindă de bronz, de formă pătrată, crampoane, cuie, o gemă cu reprezentarea lui Jupiter tronans, dăltiţe de fier, căni. În nouă morminte nu a putut fi reperat nici un inventar (patru sunt gropi simple, iar cinci sunt gropi împrejmuite de ring).
Din cele 278 de morminte care dispun de resturi cinerare arse la ustrinum 203 de morminte au gropi simple, de formă rectangulară, circulară şi ovală (relativ rare), iar 74 de morminte dispun de o amenajare aproximativ circulară (ring) compusă din pietre de dimensiuni diferite, nefasonate şi aşezate una lângă alta fără nici un fel de liant. Amenajările împrejmuiesc o singură groapă sepulcrală. Într-un singur caz a fost descoperită o incintă funerară de formă circulară în care au fost cercetate patru morminte. Gropile au marginile uşor rotunjite şi cu o dungă de arsură la roşu sau de culoare neagră. Resturile cinerare sunt depuse în partea inferioară a gropii împreună cu cenuşa rezultată în urma cremaţiei. Doar trei morminte au avut depuse resturile cinerare în urnă (în cele trei cazuri recipientul este din ceramică). Doar o urnă a fost descoperită într-o groapă împrejmuită de ring.
Din 57 de morminte nu a fost prelevat nici un fel de inventar.
Orientarea predilectă a gropilor sepulcrale din aria funerară de la Tăul Cornei o constituie două axe: E - V şi N - S, cu mici deviaţii.
Obiectele care constituie inventarul mormintelor sunt dispuse, de cele mai multe ori, pe limita superioară a gropilor sepulcrale, în principiu pe laturile lungi. Inventarul predilect, relativ sărac şi într-o stare precară de conservare, al complexelor funerare este compus din: recipiente ceramice: ulcioare, afumătoare, vase tip borcan, castroane, căniţe, opaiţe (unele ştampilate cu mărcile de olar: "MURRI", "OPTATI" "FESTI", "FAOR"); obiecte de fier: cuie, crampoane, lame de cuţite, unelte de miner, ţinte, piroane, cadrul metalic al unei cutii de lemn; obiecte de bronz: un inel, oglinzi, chei; recipiente de sticlă: unguentaria, guttus, 19 monede de bronz (din păcate cea mai mare parte din ele sunt extrem de corodate, deci ilizibile), un denar, o gemă, cercel fragmentar, probabil din argint, piese de sculptură funerară (doi lei funerari de calcar), piese din obsidian şi silex.
În afara perimetrului necropolei, în zona limitrofă acesteia, au mai fost cercetate şase proprietăţi: Jurcă Graţian (49,5 m2), Petrean Doina (82,5 m2), Vasinca Ilie (32 m2) Ciani Iosif şi Petruţa Vasile (90 m2). În secţiunile de pe proprietatea lui Petrean Doina au fost descoperite următoarele: bolovani legaţi cu pământ sub forma unui zid, digul unui tău, urmele unui ustrinum. În urma săpăturii realizate pe proprietatea lui Petrean Doina (la nord de zona necropolei), a fost cercetat un complex de dimensiuni mari (11 x 4 m). Prezenţa arsurii, a urmelor abundente de cărbune de lemn, a lutuielii compacte de culoare roşiatică, consistenţa stratului (cu o grosime de 0,40 m) reprezintă o posibilă dovadă la descoperirea unui ustrinum. Nu au apărut materiale arheologice.
În secţiunile de pe proprietatea lui Vasinca Ilie au fost descoperite următoarele: urmele unui dig şi a unui sistem de aducţiune datate în secolele XVIII - XIX.
În secţiunile cercetate pe proprietăţile: Jurcă Graţian, Ciani Iosif şi Petruţa Vasile nu au fost descoperite vestigii arheologice. [Paul Damian, Christina Ştirbulescu]