Constanţa | Punct: zona Palazu Mare/Complex Comercial Tom | Anul: 2020
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2020
Perioade:
Preistorie; Antichitate;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca romană târzie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 60446.07 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Constanţa
Localitate:
Constanţa
Punct:
zona Palazu Mare/Complex Comercial Tom
Localizare:
| 60446.07 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băjenaru | Constantin | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
| Lascu | Marius | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
| Nopcea | Cătălin-Mircea | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
| Vasilescu | Dan | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
| Voinea | Valentina-Mihaela | participant | Muzeul de Istorie Națională şi Arheologie Constanţa_ |
Raport:
Terenul pe care se propune construcţia imobilului este situat în perimetrul şi în zona de protecţie a două situri arheologice. Cel dintâi este situl arheologic de la Constanţa - Palazu Mare (cod RAN 60446.01), descris în LMI 2015 ca având două componente: o aşezare romană din sec. II-IV şi o necropolă din perioada eneolitică. Ne aflăm de asemenea în zona de protecţie a sitului Constanţa - Complex comercial Tom (cod RAN 60428.23), unde cercetări preventive din anii 2005 şi 2010 au evidenţiat o importantă aşezare şi o necropolă aparţinând culturii Hamangia, precum şi urme sporadice din perioada romană. Totodată, în vecinătatatea amplasamentului supus studiului, la SV de DN 2A, au fost reperate pe fotografii aeriene din timpul celui de-al doilea război mondial urmele unui drum antic pe direcţia N-S.
Supravegherea arheologică efectuată în anul 2016 pentru lucrările de canalizare şi aducţiune a apei pe terenul viitorului cartier rezidenţial Sigma (situat între cartierul Tomis Plus şi complexul comercial Tom) a permis identificarea de material arheologic la suprafaţă, care poate proveni de la complexe arheologice. Cele mai recente investigaţii arheologice efectuate în zonă (2017 – 2018) au confirmat prezenţa unor complexe din perioada eneolitică, aflate probabil la marginea de NV a marii locuiri Hamangia. În anul 2017 s-au efectuat cercetări preventive pe terenul învecinat aparţinând SC Infra Route SRL, unde s-au descoperit mai multe complexe (gropi) datate în perioadele eneolitică şi romană, iar în anii 2018-2019, în zona magazinelor Jysk, Lems şi a terenului Black Sea Estate s-au identificat complexe izolate aflate la marginea de sud a locuirii eneolitice.
Obiectivele cercetării:
Cercetarea a avut drept scop descărcarea de sarcină arheologică a perimetrului supus investiţiei şi precizarea mai clară a limitelor siturilor arheologice din zonă.
Rezultate şi interpretarea lor:
Cercetarea preventivă efectuată pe proprietatea Mobipark a permis precizarea mai clară a limitelor locuirii Hamangia din zona Centrului Comercial Tom. Pe baza informaţiilor acumulate până în prezent, nucleul principal al acesteia s-a aflat în zona centrului comercial amintit şi în terenul arabil situat la nord-est de Bd. Tomis, până către malul Lacului Siutghiol.
Scurtă descriere a descoperirilor
În suprafaţa cercetată de 1731mp au fost identificate şi cercetate 47 de complexe arheologice, atribuite culturii Hamangia (Fig.1). Succesiunea stratigrafică se prezintă astfel:
- strat de depuneri moderne, pietriş (0,20 - 0,30 m grosime);
- strat vegetal (0,30 m);
- pământ brun-gălbui steril (0,30 m) ;
- pământ galben viu (loess), surprins la circa -0,70/-0,80 m sub nivelul actual.
Majoritatea materialului arheologic provine din gropi Hamangia, de forme variate – cu contur circular (Fig. 2), oval, neregulat (Fig. 4), cu trepte (Fig. 3) - şi cuprinde material ceramic, piese de silex, toporaş şi dăltiţă de piatră, fragmente de râşniţă, foarte multe resturi osteologice (oase provenind de la animale de talie mare, oase de peşte, cochilii de scoici şi melci).
Ceramica, în cea mai mare parte fragmentară, se înscrie în tipurile caracteristice pentru finalul fazei Hamangia III. Categoria ceramicii fine, din pastă omogenă, de culoare brună-cenuşie şi neagră, este reprezentată de vase bitronconice cu umăr rotunjit sau carenat, de dimensiuni mici, mai rar mijlocii, arse uniform, în mediu reducător, acoperite cu o angobă fină, puternic lustruită: pahare, străchini şi castroane cu profilul în „S” şi buza evazată. Decorul se rezumă la şiruri de împunsături succesive sau impresiuni realizate cu un obiect zimţat şi încrustate cu pastă albă. Pe câteva fragmente ceramice apare şi decorul sub formă de pliseuri paralele, dispuse orizontal sau oblic între buza şi umărul castroanelor. Un fragment de pahar, decorat cu pliseuri şi alte câteva fragmente de mici dimensiuni, cu pereţii subţiri pot fi incluse în categoria ceramicii fine – de culoare neagră, puternic lustruită, cu pereţii subţiri, arşi uniform. Vasele din categoria ceramicii semifine sunt modelate din pastă omogenă, amestecată cu nisip sau chamotă, arsă uniform, predominând nuanţele închise de maro şi cenuşiu. Chiar şi în cazul vaselor de dimensiuni mari, suprafaţa exterioară prezintă un aspect îngrijit. Repertoriul formelor, din cauza cantităţii reduse şi a fragmentarităţii materialului recoltat, cuprinde un număr redus de tipuri: vase bitronconice cu gât înalt, castroane, străchini. Tipică este ornamentarea vaselor prin impresiuni cu un obiect zimţat, obţinându-se şiruri de liniuţe orizontale, încrustate cu pastă albă. Motivele liniare sau triunghiulare sunt dispuse simetric, în registre orizontale, pe pansa vaselor bitronconice şi pe partea superioară a străchinilor. Decorul incizat apare pe un vas întregibil, sub forma unor linii paralele vertical. Categoria ceramicii grosiere este destul de slab reprezentată. Pasta conţine pietricele şi şamotă şi este, în general, arsă oxidant. Pe multe fragmente ceramice apar urme de ardere secundară, situaţie ce sugerează utilizarea lor ca vase de gătit. Cele mai multe sunt acoperite cu barbotină neorganizată sau organizată în linii paralele, verticale sau oblice, dispuse pe toată suprafaţa exterioară (Fig. 5).
Materialul litic este reprezentat îndeosebi de deşeuri de silex, zona fiind probabil folosită pentru prelucrarea primară a materialului litic. Alături de aşchii s-au descoperit şi lame, burine, gratoare şi microlite. Tot din categoria materialului litic fac parte un topor – calapod, descoperit în groapa C.3 şi o dăltiţă care a apărut în groapa C.2.
tehnici de cercetare:
Cercetarea s-a efectuat prin metoda decapării mecanice a întregii suprafeţe destinate fundaţiilor viitorului imobil (75 x 23 m) şi prin răzuieli manuale succesive pentru identificarea complexelor arheologice. Complexele Hamangia cu material arheologic bogat au fost sitate fiind recuperate oase de dimensiuni mici, provenind de la peşti, cochilii de scoici şi melci.
Bibliografie: