Constanţa | Punct: Teritoriu rural | Anul: 2005
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Necropolă;
Cod RAN:
| 60428.23 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
mun. Constanţa
Localitate:
Constanţa
Punct:
Teritoriu rural
Toponim:
Tomis
Localizare:
| 60428.23 |
Lista Ilustrațiilor - 16
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Caterinici | Cristina | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Covacef | Zaharia | responsabil | SC Deprom SRL Constanţa |
| Nopcea | Cătălin-Mircea | participant | SC Deprom SRL Constanţa |
Raport:
In perioada 24.08-08.10.2005 ca urmare a solicitării DCCPCN Constanţa, s-a efectuat supravegherea lucrărilor de săpătura a unui complex comercial situat pe Bd. Tomis nr. 401 la ieşirea din municipiul Constanţa spre Palazu Mare, pe un amplasament ocupat anterior de o plantaţie de viţă de vie.
Lucrarea de supraveghere arheologică a vizat zonele VI şi VII (v. plan situaţie), dar datorită faptului că in zonele de lucru învecinate unde se lucra mecanizat au apărut fragmente ceramice şi câteva piese de silex, s-a decis trasarea unor secţiuni în vederea cercetării mai atente a suprafeţei în care au apărut acestea. În apropierea suprafeţei afectate de complexul comercial (cca. 2 km) se ştia ca în punctul La Cişmea, în urma unor mici sondaje, au apărut fragmente ceramice neolitice, aparţinând culturii Hamangia.
S-au trasat 9 secţiuni atât în zonele supuse supravegherii arheologice cât şi în cele învecinate în care deja se lucra: S1 (70 x 3 m) orientată SV-NE situată la limita zonei VII pe latura de NV; S2 (80 x 3 m) cu un martor de 1 m lângă S1; S3 (15 x 3,2 m) orientată N-S, la cca. 150 m NV de zona VII, în zona II; S4 (50 x 3 m) orientată NE-SV a fost trasată in zona IV; S5(25 x 3 m) orientată SE-NV; S6 (80 x 3 m) cu un martor de 1 m de S2; S7 (80 x 3 m) trasată la 9 m de S6; S8 (80 x 3 m) cu martor de 1 m de S7; S9 (80 x 3 m) trasată la 9 m de S8, orientată SV-NE.
În urma cercetării s-au identificat mai multe complexe arheologice, de două tipuri: morminte, în număr de două şi mai multe gropi menajere, în număr de opt, toate aparţinând, după primele observaţii, culturii Hamangia.
M1 – la o distanţă de 80 m V de zona VII, în zona II s-a identificat după fragmentele ceramice ieşite la săpătura mecanizată un posibil complex arheologic la –1,10 m adâncime. După nivelarea şi răzuirea suprafeţei s-a identificat conturul unei gropi circulare cu diametrul de 1,20 m. Astfel s-a executat o caseta (1,90 x 1,65 m). La -1,15 m au apărut două fragmente ceramice şi un împungător de os.
La –1,40 m s-a trasat un profil pe jumătatea gropii pentru a surprinde situaţia stratigrafică existentă.
La –2,10 m sub un strat negru destul de dur, a fost identificat un mormânt de inhumaţie, defunctul fiind situat în poziţie chircită, orientat NV-SE, cu faţa spre V. Este aşezat pe o piatră mare, iar in jurul acesteia, pe latura de SE, sunt aşezate alte pietre de mari dimensiuni. Inventarul este extrem de sărac, găsindu-se doar o piesa de silex şi o piatră triunghiulară, posibil cu urme de intervenţie.
După desenarea şi fotografierea mormântului s-au scos scheletul şi pietrele mari din centrul gropii. S-a continuat cercetarea complexului pentru a epuiza stratul arheologic. La –2,67 m a apărut un strat subţire de cenuşă pe toată suprafaţă complexului, iar la marginea gropii un rând de pietre de dimensiuni mici neregulate ce delimita complexul pe latura de SV. Apar fragmente ceramice de mici dimensiuni, oase de animale şi o piesă de silex. La -2,76 m alte fragmente de oase animaliere dar şi un corn întreg cu lungimea de 0,23 m. Pe centrul gropii apare şi un bolovan de dimensiuni mai mari cu o forma rectangulară acesta fiind nivelul complexului de pietre. În profil am observat ca stratul arheologic nu se adâncea mai mult de 3 cm şi am decis înlăturarea pietrelor pentru epuizarea acestuia. S-a observat că, pe toată suprafaţa gropii, sub nivelul pietrelor, este un strat compact de arsură deşi nici una dintre pietre nu prezintă urme de ardere. Stratul nu depăşeşte în cea mai mare parte 3-4 cm doar în centru grosimea acestuia fiind ceva mai mare.
Sub stratul de arsură s-a găsit pământ viu, galben care nu prezenta urme de ardere.
M2 – în profilul de NV al lui S4, în urma identificării unei gropi, s-a decis executarea unei casete (2,5 x 1,6 m). La –0,80 m s-a identificat un mormânt de inhumaţie cu groapa relativ circulară cu diametrul de 2,25 m. Defunctul se află în marginea de NV a gropii; din schelet am găsit doar fragmente din oasele picioarelor şi a unei mâini şi mici bucăţi din craniu, starea lor de conservare fiind destul de fragilă. După poziţia fragmentelor din craniu şi a celorlalte oase se poate stabili o orientare N-S. Aproape de centrul gropii apare un vas fragmentat din care lipseşte buza. Ca inventar lângă vas menţionăm şi o lamă de silex.
Gropile menajere au fost identificate, în marea lor majoritate, în secţiunile trasate dar şi în afara acestora, cum este G1, situată între S4 si S5, în zona IV şi parţial afectată de intervenţia mecanizată din zona. Pentru cercetarea acesteia s-a executat o caseta (2,5 x 2 m). La –1,05 m apar numeroase urme de cărbune şi se identifică urme dintr-o posibila vatră. Apar, de asemenea, fragmente ceramice, piese de silex şi bucăţi de chirpic. Se trasează un profil pe jumătatea gropii şi se observa existenţa unui singur nivel ce coboară până la –1,50 m. Inventarul întregii gropi este format din opt piese de silex, fragmente ceramice, de chipic şi oase de animale.
S1 – la distanţa de 42 m de capătul de SV al secţiunii, au apărut mai multe fragmente ceramice şi oase de animal. S-a decis adâncirea pe o suprafaţă de 5 m, dar nu s-au putut identifica limitele vreunui eventual complex.
S3 – aceeaşi situaţie ca şi în S1 s-au recuperat multe fragmente ceramice si de oase de animale, fără însă a putea stabili urmele concrete ale unui complex.
S4este secţiunea cu cele mai multe complexe arheologice, în număr de şase (G1S4 1,60 x 1,30 m; G2S4 2,8 x 2,7 m; G3S4 1,9 x 1,6 m; G4S4 2 x 1,6 m; G5S4 1,5 x 1 m) – dintre care M2, mai sus amintit. Astfel, înspre capătul de SE, la –0,80 m, apare conturul unui şanţ ce pare a descrie un semicerc ce se întinde pe o lungime de 12,6 m şi o lăţime ce variază între 1–1,10 m. La aceasta adâncime s-a ajuns la pământ galben pe toată suprafaţa secţiunii. S-a decis adâncirea pe negativ în şanţul din capătul de SE al secţiunii. S-au recuperat fragmente ceramice, oase de animal arse, lame de silex si un nucleu de silex. Stratul arheologic din şanţ s-a epuizat după 20 cm, la –1 m găsindu-se şi aici pământ galben.
În profilul secţiunii s-au mai identificat contururile a cinci gropi, pentru cercetarea acestora trasându-se casete. Toate fiind gropi menajere cu inventar destul de sărac: mici fragmente ceramice, oase de animale şi silex; menţionăm ca în G5 a apărut un pronunţat strat de scoici (fiind singura groapă menajeră în care era prezentă scoica).
S5 - s-au identificat două gropi menajere în capătul de NE – G1S5 cu diametrul de 1,30 m aflată chiar pe buza secţiunii (latura de NE a secţiunii lipsind, fiind trasată chiar pe marginea zonei excavate). Ne-am adâncit până la –1,45 m. Am recuperat multe oase de animale, mici fragmente ceramice şi posibil o unealtă din piatră.
G2(S5) – situată la 1,60 m de G1 (S5), are diametrul de 0,75 m. La –1,40 m s-a ajuns la pământul galben. S-au găsit mici fragmente ceramice.
In celelalte secţiuni S2,S6,S7,S8,S9 materialul arheologic a fost sporadic, compus în mare parte de fragmente ceramice şi de oase de animal sau piese silex, dar fără a se putea identifica existenţa vreunui complex.
Stratigrafia stabilită în urma săpăturilor este următoarea: –0,30 -0,35 nivel vegetal; -0,35(0,45) –0,70(0,75) nivel pământ negru cenuşiu foarte tare; -0,70 –0,90 m nivel pământ galben.
Putem stabili câteva concluzii preliminarii şi anume că majoritatea materialului arheologic aparţine culturii Hamangia, ca de altfel şi cele două complexe funerare după materialul ceramic descoperit în acestea. Prezenţa a numeroase gropi menajere, a unor unelte de piatră (zdrobitor, râşnita) sau silex şi a bogatului material ceramic passim impun ideea că în zonă se afla o aşezare de tip Hamangia. Mai menţionăm, în afară perimetrului afectat de complex, în partea de S, un punct cu o puternică concentrare de material roman.