Constanţa | Punct: Sola 62, parcela A 612/2/3, lot 2/3/1 | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă; Descoperire funerară;
Cod RAN:
| 60428.33 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Constanţa
Localitate:
Constanţa
Punct:
Sola 62, parcela A 612/2/3, lot 2/3/1
Sector:
Necropola tumulară şi plană din zona Real 2 - Black Sea (DN 3C) (proprietatea SC Metrosenzor SRL)
Localizare:
| 60428.33 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băjenaru | Constantin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Nopcea | Cătălin-Mircea | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Petcu | Radu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
Cercetarea preventivă efectuată pe terenul beneficiarului SC Metrosenzor SRL (unde se propune construcţia unui imobil cu destinaţia depozite şi birouri) este situat în marginea de NV a intravilanului municipiului Constanţa, la aproximativ 450 m V de DN 3C, pe terasa câmpiei litorale, la o altitudine medie de 60 m. Amplasamentul este situat în perimetrul unui sit arheologic înscris în RAN. Pe baza studiului imaginilor satelitare, a ortofotoplanurilor şi a vechilor Planuri Directoare de Tragere, precum şi ca urmare a unor periegheze efectuate de MINAC în zonă, se poate delimita foarte clar traseul unui drum antic pe direcţia SE-NV, de-a lungul căruia sunt amplasaţi tumuli. Unul dintre aceşti tumuli, situat la S de drumul antic, este de mari dimensiuni şi domină zona; ceilalţi sunt plasaţi la N de drum, dar sunt aplatizaţi şi afectaţi serios de exploatarea agricolă intensivă. Fragmentele ceramice recuperate de la suprafaţa solului indică o datare în perioada romană timpurie (sec. II-III p.Chr.). De altfel, tronsonul de drum amintit aparţine unei importante căi de comunicaţie care făcea legătura dintre oraşul antic Tomis şi teritoriul rural al acestuia, nefiind exclus să reprezinte chiar o variantă a drumului litoralului Mării Negre, amintit de itinerariile antice. Cercetarea arheologică s-a efectuat pe amplasamentul viitorului imobil (o suprafaţă de 16 x 14 m), prin decaparea cu mijloace mecanice şi răzuieli manuale succesive, până la o cotă la care s-au putut contura complexe arheologice. Succesiunea stratigrafică rezultată în urma cercetării este următoarea: strat de pământ arabil, (circa 0,30-0,40 m); rămăşiţe din stratul vegetal post-antic, neafectate de arături (0,10 - 0,20 m); pământ brun-gălbui steril (0,20 m); pământ galben viu (loess), surprins la adâncimea de -0,70-0,80 m sub nivelul actual. În perimetrul destinat viitorului imobil s-au descoperit 7 morminte şi un şanţ de delimitare a ariilor funerare: C1 - şanţ de mari dimensiuni, având o lăţime de circa 10 m la conturare (-0,70 m sub nivelul actual), orientat pe direcţia aproximativ N-S. Este constituit din două alveolări destul de puţin adâncite faşă de nivelul original de călcare: alveolarea principală, altă de circa 9 m, se adânceşte până la -1,30 m sub cota terenului actual, iar alveolarea de la V, lată de doar m, are baza la -1,00 m. Umplutura şanţului este simplă, formată dintr-un pământ negru-brun care denotă o colmatare rapidă. La partea superioară a umpluturii au apărut unele fragmente ceramice databile larg în sec. III-V p.Chr, cîteva fragmente de ţigle şi cărămizi, precum şi o monedă de la Arcadius (392395). M1 - mormânt de înhumaţie cu firidă laterală. Groapă rectangulară cu dimensiunile de 1,80 x 1,00 m, firidă laterală către N, cu dimensiunile 1,80 x 0,70 m. Conturare la -0,70 m, adâncimea gropii -1,40 m, adâncimea firidei -1,60 m. Schelet deranjat din antichitate. Nu s-au găsit elemente de inventar. M2 - mormânt de înhumaţie în groapă simplă. Dimensiunile gropii sunt de 2,40 x 1,00 m, conturată la -0,70
m şi cu o adâncime finală la -1,50 m. Pe latura de S prezintă o mică treaptă cruţată în pământul viu. Oasele defunctului sunt împrăştiate pe fundul gropii, mai ales la capete, unde există şi mici scobituri efectuate în pământul viu. Monedă Constantius II, tip SPES REIPVBLICE (358-361) găsită în pământul de umplutură din scobitura de la capătul de Est. M3 - mormânt de înhumaţie cu firidă laterală. Groapa de acces: dimensiuni 2,30 x 0,80 m, conturare la -0,70 m, adâncime la -1,55 m sub nivelul actual. Firidă laterală către S, dimensiuni 2,30 x 0,60 m, adâncită până la -1,90 m. Oasele defunctului sunt deranjate, îngrămădite în capătul de E al firidei. Nu s-au găsit elemente de inventar. M4 - mormânt de înhumaţie cu firidă longitudinală. Groapă de acces de mici dimensiuni (1,00 x 0,65 m), firidă longitudinală către E (1,10 x 0,60 m), blocată cu o jumătate de ţiglă. Conturare la -0,70 m, adâncimea gropii -0,90/1,10 m (în pantă de la V către E), adâncimea firidei -1,20 m. Nu s-au păstrat oasele defunctului şi nici elemente de inventar. Foarte probabil este vorba de un mormânt de infans. M5 - mormânt de înhumaţie cu firidă laterală. Groapa de acces: dimensiuni 1,90 x 0,65 m, conturare la -0,70 m, adâncime la -1,50 m. Firidă laterală către S, dimensiuni 1,90 x 0,80 m, adâncită până la -1,70 m, în care au fost depuşi doi defuncţi. Oasele se aflau într-o stare relativ bună de conservare. Orientare V(cap)-E. Nu s-au descoperit elemente de inventar. M6 - mormânt de înhumaţie cu firidă longitudinală. Groapă de acces cu dimensiunile 1,75 x 0,65 m, firidă săpată în capătul dinspre E, cu dimensiunile de 1,90 x 0,80 m. Schelet deranjat din antichitate, cu oasele aflate mai ales în capătul de V al gropii de acces şi în acapătul de E la firidei. Nu s-au descoperit elemente de inventar. M7 - mormânt de incineraţie de tip bustum, puternic afectat de lucrările agricole. Se mai păstrează doar şanţul de tiraj, cu dimensiunile de 2,05 x 0,35/0,45 m şi având orientarea NV-SE. Slabe urme de la combustie (mai ales pe latura de N), umplutură cu pământ brun-cenuşiu întărit, în amestec cu pigmenţi de arsură. Nu s-au descoperit elemente de inventar funerar. De comun acord cu beneficiarul lucrării, s-a efectuat un diagnostic intrusiv în zona unde sunt proiectate amenajarea parcărilor şi implantarea unui sistem de panouri fotovoltaice. Diagnosticul a constat în efectuarea a două secţiuni (S1 de 2,30 x 27 m, S2 de 2,30 x 20 m) în prelungirea profilelor de N şi de S ale suprafeţei cercetate. În secţiunile de diagnostic s-au identificat patru şanţuri paralele (orientate pe direcţia NVSE) care delimitează drumul roman pe latura sa dinspre NE. Şanţurile sunt diverse ca dimensiuni şi au adâncimi variabile, impuse şi de configuraţia terenului: - şanţ α: este mai degrabă de interpretat ca o rigolă; lăţime la conturare de circa 0,60 m; în secţiunea S2 se lăţeşte brusc la circa 1,45 m; - şanţ β: lăţime la conturare cuprinsă între 1,50 şi 2,20 m; - şanţ γ: lăţime la conturare 1,90 m; - şanţ δ: lăţime la conturare 1,80 m. În concluzie, cercetarea preventivă efectuată pe proprietatea Metrosenzor confirmă prezenţa tronsonului de drum antic identificat anterior pe imagini satelitare şi pe ortofotoplanuri. Cu excepţia mormânului de incineraţie M7, complexele funerare cercetate se datează cel mai probabil în sec. IV (dar fără a exclude eventual sec. V-VI p.Chr.) şi denotă utilizarea îndelungată a ariilor funerare, confirmând de altfel şi locuirea romano-bizantină identificată pe terenurile de la V de necropolă, precum şi prezenţa unui complex din a doua jumătate a sec. IV pe proprietatea Hygiene Plus (cercetată în noimebrie 2017, vezi mai jos).