Codlea | Judeţ: Braşov | Punct: Cetatea Codlea - Biserica fortificată | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Cetate; Biserică;
Cod RAN:
| 40250.09 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
or. Codlea
Localitate:
Codlea
Punct:
Cetatea Codlea - Biserica fortificată
Localizare:
| 40250.09 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Roman | Toma-Cosmin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Istrate | Angel | participant | SC Damasus SRL Braşov |
Raport:
Sondajele au fost executate, în partea de N a fortificaţiei Bisericii Evanghelice, pe locul unde nu cu mult timp înainte a funcţionat o piaţă. Originile acestei fortificaţii se consideră a fi în sec al XIII-lea când se construieşte o fortificaţia în jurul bisericii actuale. Evoluţia şi fazele de construcţie a ansamblului nu sunt cunoscute, astfel că fiecare fază de restaurare a fost a abordată cu deosebită atenţie. Această intervenţie a fost prilejuită de întocmirea unui proiect pentru reabilitarea spaţiului public din acest punct central al oraşului. Scopul săpăturilor a fost acela de a se identifica ruinele celor două zwingere, care au funcţionat în jurul fortificaţiei principale, şi de a stabili modulul stratigrafic al zonei.
Sondajele arheologice efectuate pe latura de N a bisericii fortificate din Codlea ne oferă o serie de informaţii privind componentele exterioare ale acestei fortificaţii.
Stratigrafia înregistrată în S1 ne permite să punem în discuţie existenţa, în această zonă, a unui şanţ de apărare de dimensiuni mari, delimitat spre biserică de un val. Puţinele materiale arheologice recuperate din straturile care alcătuiesc valul nu sunt suficient de relevante pentru a permite datarea acestei structuri. Cel mai probabil, avem însă de-a face cu o amenajare medievală, o fortificaţie de pământ care a înconjurat biserica înainte de construirea incintei zidite.
Scopurile imediate ale acestor sondaje arheologice au fost integral atinse. Au fost identificate ruinele celor două zwingere, după cum urmează:
- zwinger-ul 1 se află la o distanţă de 3,80 - 4,34/4,50 m faţă de incinta principală; ruina are o lăţime medie de 1,30 m iar în adâncime depăşeşte -3,87 m de la nivelul wagriss-ului (în S1). Zidul pare să fi fost construit într-un şanţ, care a fost umplut în mai multe etape, după cum sugerează chiar caracteristicile tehnice ale acestei construcţii. Astfel, spre interior zidul prezintă un parament regulat până la -1,20 m, în vreme ce spre exterior acesta coboară până la -3,47 m (2,70 m de la nivelul de călcare). Paramentul regulat este însoţit şi de o tencuială pierdută, iar acestea indică fără echivoc şi cele două nivele de călcare din timpul construcţiei şi, cel puţin parţial, al funcţionării acestui zid. Este foarte probabil că într-o primă etapă a fost uniformizat spaţiul din interiorul zwinger-ului, în ceea ce priveşte exteriorul acestuia, umplerea lui aparţine epocii moderne, după cum sugerează materialele arheologice recuperate.
- zwinger-ul 2 se află la o distanţă de 25,80 m faţă de incinta principală. El este construit din piatră de calcar nefasonată, legată cu un mortar din nisip grosier, cu pietricele şi cu un conţinut mare de var nedizolvat. Acest zid are o grosime ceva mai mică decât cel dintâi, 0,78 m în S4, iar în S6 unde acesta a fost utilizat ca fundaţie pentru construcţia gardului şcolii de 0,90 m.
În ceea ce priveşte stratigrafia, cu excepţia menţionată la S1 săpăturile s-au desfăşurat doar în umpluturi moderne şi contemporane.
Bibliografie: