Cociuba Mare | Judeţ: Bihor | Punct: Pusta Râmului | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Săpăturile de salvare de la Cociuba Mare - " Pusta Râmului "
Anul cercetarii:
1999
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 28772.03 |
Județ:
Bihor
Unitate administrativă:
Cociuba Mare
Localitate:
Cociuba Mare
Punct:
Pusta Râmului
Localizare:
| 28772.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bulzan | Sorin | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Ghemiş | Călin | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
Raport:
Cu ocazia perieghezei din data de 25.07.1999 efectuată la Cociuba Mare a fost identificată aşezarea de la „Pusta Râmului”. In urma efectuării unui sondaj stratigrafic notat S 1 / 1999 cu dimensiunile de 10 x 2m. Şi a casetei C 1 : 4 x 4 m a fost descoperită o locuinţă şi câteva complexe descrise mai jos.
Stratigrafia : stratul inferior apare la o adâncime de 0,20 - 0,25 m şi reprezintă nivelul inferior al stratului dacic, puternic răscolit de plug. Grosimea lui este cuprinsă între 5 - 10 cm. În unele locuri. În textură apare mult pigment de cenuşă, cărbune, fragmente ceramice de foarte mici dimensiuni şi chirpic. Consistenţa este măzăroasă iar culoarea neagră. Următorul nivel - cel arabil este de fapt partea superioară a stratului de cultură constituit dintr-un pământ galben, lutos, amestecat cu pământ negru, pigment de cărbune şi limonit.
Complexele :
L1 s-a conturat la început ca o pată neregulată între M 0,30- 1,40. Partea sudică a acesteia a fost distrusă de arăturile adânci , în schimb în partea sud-vestică a fost surprins un vas spart pe loc. Între M 80 - 1,20 a fost descoperită instalaţia de foc a locuinţei, reprezentată de o vatră mărginită de pietre. Crusta este foarte subţire - cca. 0,01m. De pe crustă şi dintre pietrele care alcătuiau gardina vetrei au fost recuperate fragmentele a două creuzete. În jurul vetrei se afla un strat de cenuşă gros de aproximativ 0,06m.. Acesta este constituit dintr-un pământ de culoare cenuşie (nuanţe ciment), pigmentat cu foarte mult cărbune, intra în profil şi a furnizat şi alte fragmente de creuzete.
G 1 : s-a conturat în colţul nordic al locuinţei, face corp comun cu peretele acesteia, este lipsită de inventar, are un diametru de 0,38m. Şi se adânceşte în pământ pâna la - 0,40m. Faţă de nivelul actual de călcare. Din punct de vedere funcţional aceasta pare să fi fost o groapă de stâlp care consolida pereţii locuinţei.
Inventarul : alături de fragmentele de creuzete menţionate mai sus au mai fost recuperate din nivelul de cenuşă fragmentele unei râşniţe confecţionate dintr-o gresie roşie, locală, fragmentele unei fructiere de mari dimensiuni şi un vas în formă bitronconică cu pereţii bombaţi, fundul îngust, gâtul strâmt şi buza teşită. Pe diametrul maxim apar patru butoni simpli. Pasta din care a fost confecţionat recipientul este foarte friabilă şi inferioară din punct de vedere calitativ. În textură apar ca degresant materii organice : pleavă. Culoarea este roşcat - gălbuie pe toată suprafaţa vasului.
Funcţionalitatea complexelor : L 1 este o locuinţă de suprafaţă, foarte probabil un atelier având în vedere descoperirea celor două creuzete şi a altor fragmente aparţinând aceluiaşi tip de recipient.
Concluzii : Având în vedere caracterul preliminar al cercetării noastre ca urmare a sondajului de la " Pusta Râmului " se pot avansa câteva ipoteze mai ales în privinţa cronologiei locuinţei. Durata de folosire a acesteia a fost scurtă, având în vedere grosimea crustei vetrei. Limitele cronologice generale în lipsa altor elemente de datare decât ceramica pot fi fixate pe parcursul secolului III î.Hr