Coșeiu | Comuna: Coșeiu | Judeţ: Sălaj | Punct: Biserica Reformată - Clopotniță | Anul: 2022
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică preventivă de la Coșeiu, jud. Sălaj Punct: Biserica Reformată - Clopotniță
Anul cercetarii:
2022
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; La Tène; Evul Mediu;
Tipuri de sit:
Locuire; Biserică;
Cod RAN:
| 140592.02 |
Județ:
SĂLAJ
Unitate administrativă:
COŞEIU
Localitate:
COŞEIU
Punct:
Biserica Reformată - Clopotniță
Localizare:
| 140592.02 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pop | Horea | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Scurtă prezentare a sitului
Biserica reformată din comuna Coşeiu se ridică pe un promontoriu al localităţii, pe parcela parohiei reformate. Promontoriul este aflat la confluența a două cursuri de apă cu debit fluctuant. Siturile arheologice, identificate prin material arheologic în anul 2007 la cercetarea bisericii, sunt foarte probabil amplasate pe platoul superior al promontoriului (cf. PUG comună), nu pe pantele acestuia unde a fost efectuată cercetarea preventivă pe suprafața afectată de proiectul investițional din anul 2020 (Sală Ceremonii Funerare). Prima cercetare arheologică sistematică în Coșeiu, la acest obiectiv ecleziastic a avut loc în anul 2007. În perioada 23 aprilie-12 mai 2007 au fost realizate 9 sondaje arheologice la Biserica Reformată din Coşeiu, judeţul Sălaj. Obiectivul cercetării a fost acela de a identifica structurile zidite ale construcţiilor de sub actualul nivel de călcare, demolate anterior, dar şi urmărirea stratigrafiei din interiorul şi din jurul acestora, a datelor tehnice legate de acestea şi de biserica actuală şi a informaţiilor privind habitatul uman şi al acţiunilor antropice din spaţiul pe care a fost amplasat edificiul. Cercetările au fost organizate de Asociaţia Culturală Hieronimus din Braşov.
Cercetarea bisericii reformate din Coşeiu, deşi de anvergură redusă, a adus importante noi informaţi despre acest monument medieval de arhitectură din judeţul Sălaj. Pe baza acestora poate fi reconstituită evoluţia generală a construcţiilor vechii mănăstiri şi a habitatului din preajma acestora. Deşi, în absenţa unor elemente clare de datare, nu se poate oferi o cronologie absolută descoperirilor făcute, şi în corelaţie cu structurile zidite o datare a acestora din urmă, totuşi putem propune o cronologie relativă internă a monumentului.
Obiectivele cercetării
Obiectivul principal al cercetării preventive de la Coșeiu din punctul în care se afla clopotnița Bisericii Reformate, mutată la 1m vest de locul originar, l-a constituit eliberarea terenului de sarcină arheologică în vederea predării amplasamentului pentru realizarea/materializarea proiectului de reabilitare. O prioritate a constituit-o evidențierea eventualelor complexe arheologice, sau ziduri susceptibile să apară în săpătură.
Rezultate şi interpretarea lor
Majoritatea materialelor arheologice descoperite în săpătura de la clopotnița Bisericii Reformate din Coșeiu s-au aflat în poziție secundară, fiind rulate cu prilejul amenajării soclului clopotniței din lemn. După toate informațiile scrise, clopotnița a fost ridicată la sfârșitul secolului 19. Singurele materiale, care țin de funcționarea acesteia, se datează pe parcursul sec. 20, mai probabil în perioada postbelică. Materialele descoperite, în straturile de umplutură a soclului clopotniței, puține la număr, pot sugera eventual faptul că unele din corpurile bisericii monument erau parțial în picioare (ne referim la cor și capela laterală, care acum nu mai există la suprafață), fiind astfel posibilă spolierea pietrei și a elementelor profilate găsite în săpătură.
Dar totodată poate fi speculată și posibilitatea ca aceste spolieri să se fi regăsit în clădirea din perioada modernă (prima jumătate a sec. 19), poate școala veche, demolată la amenajarea clopotniței.
Cercetările de la Coșeiu, deşi de mică anvergură, desfăşurate într-un timp relativ scurt, au evidenţiat faptul că spaţiul supus cercetării este unul extrem de sărac în vestigii arheologice. Parcela investigată se află în proprietatea Bisericii Reformate Coșeiu și în perimetrul siturilor identificate prin codurile RAN 140592.01, 140592.02, 140592.03. Campania anului 2022 a relevat faptul siturile invocate în Avizul cu condiții emis de DJPC Sălaj, pentru desfășurarea lucrărilor, au fost eventual afectate la amenajarea clopotniței. Atât în suprafața cercetată, pentru care se va cere descărcare de sarcină arheologică, cât și în profilele casetei trasate nu au fost observate structuri, complexe arheologice, doar amenajări ale terenului în vederea realizării obiectivului propus.
Scurtă descriere a descoperirilor
Din punct de vedere stratigrafic situaţia sitului este destul de simplă. În suprafaţa excavată, pe profilul median, se observă o simplificare considerabilă a succesiunilor de straturi antropice.
- Stratul 1: -0,00-0,20 m: resturi organice pe podeaua clopotniței (podeaua clopotniței se află la -0,8 m față de cota wagriss)
- Stratul 2: -0,20-0,80 m: piatră și cărămidă în mortar slab
- Stratul 4: -0,80-1,20 m: Moloz cu multă cărămidă și mortar, dar și pietre profilate spoliate
- Stratul 5: -1,20-2,00 m: umplutură de piatră din cea excavată la săparea gropii de realizare a fundației/soclu clopotniței care se adâncește în roca locală (calcar) 0,6-0,7 m.
Vârful stâlpilor se mai adânceau încă 0,20 m pentru stabilitatea acestora.
În ceea ce privește profilele laterale, acestea diferă oarecum între ele, configurația terenului de la vremea amenajării, determinând adaptări și umpluturi suplimentare.
Profilul Est: se constată o succesiune de doar un strat (stratul 2) peste stânca nativă, nivelare realizată probabil odată cu amenajarea soclului clopotniței.
Profil Vest: Se observă, peste stânca locală, în zona nordică a unui strat de moloz, iar spre sud pământ cu materiale moderne.
Profil Sud: același strat de pământ, ca la profilul vestic, e constatat și în capătul vestic al profilul de sud. În rest, peste roca nativă sfărmăcioasă, a fost tasat un amestec de lut galben cu pământ negru probabil pentru stabilizarea terenului care cunoaște o cădere în sectorul sudic al clopotniței.
Profil Nord: Acest profil a surprins periferic gropile de stâlpi de pe această latură, astfel că este sesizată umplutura din jurul acestora din moloz și piatră. Dar de asemenea deasupra rocii native sterile este sesizat același strat 2 cu moloz și pământ nivelat.
Complexe arheologice nu au fost descoperite. Toată amenajarea fundației clopotniței cu săpăturile și amenajările interioare și exterioare fac din aceasta un veritabil complex arheologic databil la finalul secolului 19, după toate informațiile furnizate de părintele paroh Lugosi Daniel. Caseta trasată pentru abordarea fundației acestui monument, de 4,5 x 4,5 m are exact dimensiunile gropii săpate în urmă cu aprox. 130 ani pentru amenajarea și ridicarea clopotniței care face obiectul restaurării.
În cercetarea noastră au fost descoperite atât materiale ceramice (fragmente de recipiente, țigle, cărămizi), litice (pietre profilate), sticlă (fragmente recipiente) cât și feroase (cuie, feronerie) și materiale organice (frânghie, piele, șindrilă).
Pe podeaua clopotniței au fost descoperite fragmente ceramice provenind de la un recipient de mari dimensiuni (vas de făcut unt-putinei) din păcate fragmentar, emailat cu verde. Tot pe podeaua clopotniței, în stratul 1, au mai fost descoperite fragmente de sticlă de la recipiente, sau chiar o lentilă de ochelari. De asemenea, în același context, printre rezidurile de talaș, rumeguș, pe lângă fragmente de frânghie de la tras clopotul și o bucată de piele prelucrată, au fost descoperite fragmente de șindrilă, ceea ce nu sugerează neapărat că acesta a fost materialul cu care era acoperită clopotnița, dar nu trebuie exclus din ecuație.
Scoabele și tiranții din fier cu filet și piuliță, care se fixau în cei 9 stâlpi din lemn și ancorau talpa clopotniței de aceștia au fost descoperiți cu prilejul ridicării și mutării lateral a edificiului.
În parapetul soclului clopotniței, realizat din piatră locală, cărămidă, prinse cu un mortar extrem de slab, amenajat deasupra nivelului de călcare, au fost prezente și pietre profilate medievale spoliate din demolările corpurilor lipsă din biserica gotică. Fragmentele salvate provin cu precădere de la arce realizate dintr-un calcar bun.
Cărămizile întregi descoperite nu sunt multe la număr, majoritatea provenind sparte din stratul 2 de moloz de umplutură în soclul clopotniței. Dimensiunile care au putut și luate la cărămizi sunt următoarele: 5 x 14 x ? cm; 5,5 x 29,5 x 14 cm; 6 x 31 x 14 cm; 6 x 29 x 14 cm; 5,5 x 30 x 15 cm. Doar prima dintre acestea pare să fie specifică evului mediu. În molozul care constituie umplutură în soclul clopotniței, au fost descoperite și cărămizi cu urme lăsate de câini și pisici. Molozul putea proveni dintr-o construcție modernă (școala veche) ridicată în prima jumătate a sec. 19, dar demolată în preajma finalului de secol când a fost amenajată clopotnița existentă. Informația a fost furnizată de preotul paroh Lugosi Daniel.
Din stratul 2 de moloz mai provine și un material tegular destul de evoluat. Pe lângă fragmente de țigle solz și olane (cupe) au apărut numeroase țigle fragmentare cu nervuri longitudinale. Totodată au fost descoperite și fragmente ceramice medievale și moderne, dar în număr mic.
Datorită stării de degradare accentuată a stâlpilor din lemn din fundația clopotniței, rozătoarele și-au făcut cotloane, galerii până la baza păstrată a acestora și chiar mai jos, până la groapa de fixare a bazei stâlpilor. Astfel la baza acestora au fost descoperite chiar piroane din fier, fragmente de recipiente din sticlă și ceramică medievală și modernă, dar chiar și mici fragmente de oase umane rulate.
Tehnici de cercetare utilizate
În urma cercetării bibliografice, a cercetărilor arheologice de suprafață și la monument (2007, 2020), s-a constat existența unui sit atribuit în principal perioadei neolitice, epocii Latene și evului mediu cu descoperiri sporadice. Analiza pe plan și istoricul cercetărilor ne-a indicat faptul că zona care urmează a fi cercetată a putut fi deja afectată de lucrări de construcții sau alte amenajări (amplasarea clopotniței din lemn). Cercetarea a fost efectuată manual iar abordarea precum la un complex arheologic prin secționare pe jumătate. Prin această tehnică s-a căutat realizarea unui profil median care să ajute la abordarea celeilalte jumătăți. Totodată s-au căutat mijloace de înțelegere a modului prin care, la finalul sec. 19, s-a realizat amenajarea fundației clopotniței.
Propuneri de conservare, protejare, punere în valoare: face obiectul proiectului de restaurare aflat în derulare.
Abstract [EN]:
The area of Sălaj is rich in buildings with heritage value, among which medieval village churches occupy a special place. The Reformed Church of Coşeiu, a former Minorite Franciscan monastery founded by the Jakcs de Coşeiu noble family, built in two stages (1420s and 1480s), due to its age, the rarity of the design and the pretentiousness of the artistic components, is one of the most prominent buildings of this area, representing through the language of architecture the belonging of this region to the culture of Central Europe. In order to highlight these values, certain investigative activities were essential, especially those belonging to the historical disciplines. The buildings of the former cloister, the side chapel, the closing choir, the profiled stones from these disappeared buildings, the different treading levels, the material culture of the monastery, etc., were very vaguely known in 2007. In this regard, archaeological research was carried out outside the building. For a better knowledge of the existing buildings, facade studies were carried out to identify some closed gaps, cesses, traces of demolished attached buildings, traces of reconstructions and different stages of construction. According to the historiographical data, there was no archeological or parament research at that monument, of first importance. The archival material related to the monastery or church is also little known, in this sense, there is a need to expand research in this specialty. On the occasion of the research, also carried out in 2020, a few Neolithic ceramics, lithic materials,and La Tene materials, but also a rich medieval ceramic material from the Arpadian period.
The research at Coșeiu, from the year 2022, although small-scale, carried out in a short time, highlighted the fact that the area under research is extremely poor in archaeological remains. The development of the belfry at the end of the 19th century, by digging the foundation for an articulated plinth in solid wood, destroyed any previous archaeological trace. The absence of walled elements or graves in the profiles of the investigated space makes us believe that the erection of the belfry did not affect any archaeological remains.
Bibliografie:
1. Pascu, I. F., Pop, H., Culic, D. (2008) Coșeiu, com. Coșeiu, jud. Sălaj, Biserica Reformată, în Cronica Cercetărilor Arheologice, Campania 2007, p. 116-123.