Cluj-Napoca | Punct: str. M. Kogălniceanu, nr. 12-14 | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 54984.208 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
mun. Cluj-Napoca
Localitate:
Cluj-Napoca
Punct:
str. M. Kogălniceanu, nr. 12-14
Localizare:
| 54984.208 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ursuţiu | Adrian | responsabil | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Dima | Cristian | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Mustaţă | Silvia | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Szabolcs | Ferencs | participant | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Rusu | Cosmin Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
În urma supravegherii arheologice efectuate pe str. M. Kogălniceanu, nr. 12-14, Cluj-Napoca, cu ocazia construirii unui nou sediu pentru Institutul de Istorie al Academiei Române, au fost descoperite ceramică şi materiale romane şi medievale în poziţie secundară, deranjate în urma construcţiei unor clădiri contemporane. În fundaţiile pilonilor Bibliotecii Academiei, situată lângă terenul afectat de actuala construcţie, a fost cercetată o parte a necropolei oraşului roman Napoca, fiind identificate sarcofage de piatră. De asemenea, limita de S proprietăţii suprapune zidul medieval al oraşului.
S-a urmărit adoptarea celor mai bune măsuri şi soluţii pentru recuperarea şi protejarea datelor şi bunurilor de patrimoniu care ar putea rezulta în contextul lucrărilor efectuate de beneficiar. Supravegherea arheologică din această zonă a avut ca scop general descărcarea de sarcină arheologică a terenului aferent lucrărilor.
Obiectivul principal al cercetărilor a fost reprezentat de finalizarea demersurilor de specialitate prin alcătuirea unui dosar conform normelor şi procedurilor legale în vigoare, urmând a se propune descărcarea de sarcină arheologică a suprafeţei afectate de lucrări.
Scopurile specifice au constat în supravegherea arheologică a suprafeţei contractate şi identificarea unor posibile vestigii arheologice, în condiţiile în care anumite structuri medievale şi o necropolă romană s-ar fi întins până pe suprafaţa afectată de lucrări.
Din punct de vedere al metodologiei s-a urmărit supravegherea la faţa locului a lucrărilor de demolare şi de evacuare a structurilor de fundare executate de beneficiar în toate punctele de lucru ale acestuia, prin asigurarea permanenţei specialiştilor la faţa locului, în scopul recuperării informaţiilor de natură arheologică şi istorică, cât şi a eventualelor artefacte, în termenii specifici cerinţelor impuse de standardele deontologice în vigoare.
În profilul de S, într-o zonă destul de deranjată de construcţii medievale târzii au fost descoperite mai multe fragmente de ceramică romană precum şi un opaiţ întreg. Acesta din urmă are dimensiunile: L=7,2 cm, h=2,8 cm, şi prezintă ştampilă de producător. Ştampila care poartă numele OCTAV(I), este o ştampilă comună în Imperiul Roman, încadrarea sa cronologică fiind dificil de aproximat.
Astfel de piese, cu ştampile similare, au fost descoperite în număr mare la Ulpia Traiana Sarmizegetusa1, unele fiind importuri italice2, unele din Panonia3, iar altele de factură locală4.
În profilul de V al săpăturii a fost identificat un cuptor de ars ceramică. Cuptorul, de formă elipsoidală, are cota superioară la o adâncime de -1,40 m faţă de nivelul actual de călcare, talpa acestuia fiind la o adâncime de -2,25 m. Lăţimea acestuia era de cca. 1,30 m, iar înălţimea de 0,85 m. Amprenta pe profil a cuptorului sugerează delimitarea pe verticală a unei camere de alimentare, respectiv a unei camere de ardere suprapuse. Acesta a fost secţionat în partea sa de V de fundaţia masivă a unui zid din piatră (cu elevaţie din cărămidă?). Structura elevaţiei indică o refacere ulterioară, probabil în intervalul sec. XVII-XVIII. Relaţia cronologică dintre zid şi cuptor, aşa cum a fost aceasta surprinsă în profil, indică faptul că acesta din urmă a funcţionat anterior construcţiei zidului.
În interiorul cuptorului au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, aparţinând sec. XV-XVII. Arderea pieselor ceramice a fost realizată atât oxidant, cât şi reducător. Din punct de vedere tipologic, au fost identificate forme de vase bitronconice de diferite dimensiuni, ulcioare, tigăi cu trei picioare, castroane, capace şi fragmente de cahle-oală. Piesele, realizate din pastă semi-fină şi grosieră, aparţin veselei comune şi sunt specifice epocii medievale târzii, respectiv celei moderne timpurii. Acest tip de material a fost recuperat în timp din mai multe puncte de pe raza oraşului Cluj-Napoca. [Cristian Dima, Cosmin Rusu]