Cluj-Napoca | Punct: Piaţa Muzeului Nr. 4 | Anul: 2016


Descriere:

Anul cercetarii:
2016
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă; Epoca romană târzie; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Cod RAN:
| 54984.217 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
mun. Cluj-Napoca
Localitate:
Cluj-Napoca
Punct:
Piaţa Muzeului Nr. 4
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ferencz Szabolcs participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Onofrei Cosmin Gabriel participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Ursuţiu Adrian participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Cociș Sorin participant Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca
Raport:
Zona supusă investigaţiei fost cunoscută din punct de vedere arheologic, prin cercetările de pe latura de nord al oraşului roman din vecinătatea parcelei ocupate de clădire. Clădirea denumită şi „palatul Mikeş”, a fost construită în forma actuală la sfârşitul secolului XVIII începutul secolului XIX. Suferind pe parcursul existenţei sale mai multe reamenajeri interioare şi exterioare (una majora în anii 1870). Din palat reizidenţial transformându-se parţial în spital şi ulterior găzduind apartamente de închiriat, ca apoi să fie naţionalizat şi apoi retrocedat. Ca urmare a cercetării am putut constata o stratigrafie generală după cum urmează: -0,30 – 1,50 m nivel de pamânt negru amestecat cu resturi de construcţii (piatră, cărămidă şi mortar), 1,50 – 3,70 – 4,10 m alt nivel de pamânt negru amestecat cu resturi de construcţii (piatră, cărămidă şi mortar), 3,70-4,10 – 4,70 m perioadă romană – faza de piatră, 4,70 – 5,10. m perioadă romană – faza de lemn şi amenajarea terenului cu ocazia primelor construcţii. Trebuie menţionat, ca nivel ”0” am luat în considerare nivelul ”0” folosite în cadrul proiectării, acest nivel fiind cu 1,64 m deasupra nivelului asfaltului de pe strada Petrovici. Iar totodată menţionăm cota de începere a săpăturii a fost la – 0,30 m, curtea interioară şi gangul fiind umplute pe parcursul timpului până la nivelul menţionat. Au fost identificate fundaţii aparţinând unor clădiri moderne, patru fântâni medievale, o porţiune din strada oraşului roman (pe toată lăţimea acestuia cu trotuar şi canalizare sub aceasta) şi parţial o clădire cu curte interioră tot din aceaşi perioadă. Din clădirea romană s-au putut observa zidul de incintă al proprietăţii de lângă stardă, parţial două camere şi o curte interioară pavată cu dale de piatră. Camera de pe latura sudică al curţii interioare pavate era relativ bine păstrată identificânduse o antecameră şi o cameră cu sistem de încălzire în podea şi parţial pe perete. Camera de pe latura nordică fiind distrusă în mare măsură de intervenţiile moderne. S-a putut observa, cum cu ocazia reamenajării (posibil să fie reamenajarea din anii 1870) constructorii au săpat după materialele refolosibile din structurile romane, putând fi identificate chiar fragmente din dalajul cu care era pavat strada romană înglobată în fundaţiile ”palatului”. Fântânile medievale erau umplute în perioada modernă, iar unele chiar au fost distruse, pietrele fiind refolosite şi ele. Ca elemente de datare pentru complexele din epoca romană dispunem de materialul ceramic, cel mai important fiind un fragment de fund întreg de TS cu ştampila [CARANTINIM] ce datează construcţia sistemului de încălzire, un fragment dintr-o tăbliţă din bronz cu inscripţie (scrisul fiind foarte bine îngrijit, păstrându-se cinci rânduri de diferite dimensiuni). Mai merită menţionat 5 fragmente de tegula mamata cu ştampilă cât şi un fragment de mortaria cu ştampilă pe buză. Pentru epoca medievală ca elemente de datare dispunem de ceramică (fiind găsite exclusiv în poziţii secundare) şi de un fragment dintr-un ancadrament de geam de factură gotică şi un cap de berbec, la rândul lor şi acestea găsite în pământul de umplutură. Pentru epoca modernă avem de asemenea ceramică, dar trebuie să menţionăm şi descoperirea unei cahle moderne.