Cluj-Napoca | Punct: B-dul Eroilor, nr. 1 | Anul: 2007
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Hallstatt; Epoca romană timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 54984.211 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Cluj-Napoca
Localitate:
Cluj-Napoca
Punct:
B-dul Eroilor, nr. 1
Localizare:
| 54984.211 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Beu-Dachin | Eugenia | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Bota | Emilian-Simion | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Pupeză | Luca Paul | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
Cercetarea arheologică preventivă de pe B-dul Eroilor nr. 1 (mai 2007), la aprox. 6 m NV de Monumentul Memorandiştilor, a fost demarată cu scopul de a elibera de sarcină arheologică suprafaţa de teren pe care urma să fie amplasat un cămin pentru adăpostirea cablurilor. Caseta practicată, numită convenţional C1, are dimensiunile de 3,90 x 5 m. Adâncimea la care se derulau lucrările în momentul preluării de către MNIT a gropii, era de -2,30 m.
MNIT a întreprins mai multe cercetări arheologice în perimetrul oraşului roman Napoca (B-dul Eroilor, Piaţa Unirii, Str. V. Deleu, Str. Plugarilor (devenită Dostoievski, apoi General Traian Moşoiu).1
Pe B-dul Eroilor au fost întreprinse mai multe cercetări arheologice, unele dintre ele având o contribuţie importantă la cunoaşterea istoriei oraşului Cluj (ne referim în special la epocile medie şi romană). În apropierea Monumentului Memorandiştilor au fost identificate patru nivele de locuire (medieval, roman, hallstattian şi neolitic), în nivelul roman descoperindu-se un atelier de fibule datat în epoca Traian-Hadrian2.
Adâncimea de la care am început investigaţia arheologică a fost de -2,30 m. Săpătura s-a realizat manual, practicându-se secţionarea casetei C1 pe axa NV-SE, pentru obţinerea unui profil al nivelelor de cultură, dar şi datorită faptului că săpătura nu ar fi fost realizabilă tehnic fără menţinerea unei platforme care să asigure accesul în casetă. Pe de altă parte, două dintre profile - cel vestic şi cel sudic - erau mărginite de zidurile Z1 şi Z2. Cele două complexe - Z1 şi Z2 - au fost curăţate, desenate, fotografiate, complexul CX1 - groapa de preparare a mortarului - a fost secţionat şi săpat în trei faze. Fiecare fază a cercetării a fost documentată prin desene, fotografii, descrieri, la final realizându-se şi documentaţia stratigrafică. Stratul steril a fost surprins la adâncimea de -5 m.
Stratigafia casetei cercetate:
- asfalt - grosime 0,07 m;
- nivel de balast compus din mai multe straturi succesive de nisip amestecat cu pietriş şi pietre de râu, în scopul unor amenajări stradale; gr. 0,60-0,70 m; nu conţine material arheologic;
- nisip fin de culoare cafenie; grmax a stratului este de 0,70 m; pe profilul nordic, acest strat se constituie din pământ negru, cu pietre, câteva fragmente ceramice romane, tegule, cărbuni, fiind un strat de umplutură;
- strat de pământ negru, nisipos; grmedie 0,70 m;
- strat de umplutură; gr 0,90-0,95 m; în colţul drept al profilului sudic, la ad. de -2,20 m, cam la limita dintre stratul de pământ negru nisipos şi stratul de umplutură, se conturează zidul notat Z1; stratul conţine material osteologic de provenienţă animală, material ceramic roman (în partea superioară a stratului, deranjat de lucrările de amenajare a drumului, materialul ceramic este amestecat; s-au găsit câteva fragmente de ceramică modernă şi medievală); Z1 mărgineşte parţial profilul vestic;
- zidul Z2, aflat la ad. de -3,20 m, constând din două rânduri de calcar grezos de culoare gălbuie, are o l de 0,60 m şi ad. de aprox. 0,40 m; Z2 mărgineşte profilul sudic; Z2 are un contrafort situat între m. 0,80 – 1,36;
- strat de pământ negru, lutos, compact; grosimea maximă: 0,60 m; s-a înregistrat material osteologic de provenienţă animală, precum şi material ceramic de epocă romană (foarte izolat, fiind vorba doar de câteva fragmente);
- strat de pământ galben, lutos; gr. aprox. 0,25 m; nu conţine material arheologic;
- strat de pământ negru, cu fragmente de chirpici şi material arheologic din epoca neolitică; gr. 0,60-0,70 m;
- strat steril din punct de vedere arheologic.
În nivelul roman de locuire au fost identificate două ziduri Z1, orientat N-S şi mărginind parţial profilul vestic, respectiv Z2, orientat ENE-VSV şi mărginind profilul sudic. Z1 reprezintă, de fapt, fundaţia zidului şi are două faze de construire. Prima fază constă dintr-un rând de pietre de calcar grezos de culoare gălbuie, a doua fază din pietre de râu aşezate în fundaţie, fără mortar. Peste stratul de pietre de râu s-a mai aşezat un rând de calcar, acesta din urmă fiind de culoare mai deschisă (crem-albicios) decât calcarul din prima fază. Lăţimea zidului este de 0,80 m, iar înălţimea păstrată de 1 m.
Z1 încalecă zidul Z2, iar unghiul dintre cele două este de 78º. Z2, orientat ENE-VSV, este format din două rânduri de calcar grezos de culoare gălbuie şi corespunde primei faze de construire a zidului Z1. Z2 are un contrafort situat între m. 0,80 – 1,36.
La nivelul superior al lui Z1, pe aproape toată suprafaţa casetei C1, s-au găsit împrăştiate fragmente de ţigle şi olane de epocă romană.
Între cele două ziduri s-a conturat o groapă de preparare a mortarului, notată CX1, pe fundul căreia s-a păstrat foarte bine un strat de aprox. 5-8 cm grosime de mortar. Forma fundului gropii este circulară, probabil datorită modului în care s-a amestecat mortarul. Gura gropii se află la nivelul celui de-al doilea rând de calcar din Z2, iar fundul gropii, aproximativ la baza fundaţiei lui Z2. Groapa a fost secţionată. Ea are o adâncime de aprox. 0,30 m. În groapă au fost găsite bucăţi de calcar de acelaşi tip ca şi cele din Z2. Ele au fost dispuse cam în zona centrală a gropii.
Nivelul roman conţine material ceramic, osteologic şi câteva cuie de fier.
Dintre materialele ceramice romane fragmentare, de menţionat este un vas terra sigillata, păstrat în trei fragmente: două fragmente din buză şi o parte din fundul vasului. Pasta este fină, bine arsă. Vasul este acoperit cu o angobă lucioasă, de culoare cărămiziu închis, înspre roşu. Vasul prezintă o decoraţie în tehnica ştampilării şi poartă, de asemenea, ştampila olarului - MACRINVS - pe partea exterioară, mai jos de buză. Este un bol provenind din import, din Gallia de Sud. Cele trei fragmente au fost descoperite la ad. de -3 -3,20 m, în nivelul de dărâmătură conţinând material arheologic roman, înspre colţul NE al secţiunii.
În stratul de pământ negru situat la ad. de -4,30 -4,90 m s-a găsit material ceramic preistoric (Grupul Cluj-Cheile Turzii şi Grupul Petreşti-Iclod) şi material osteologic, fără însă a se contura vreun complex arheologic.
Z1 (prima fază) şi Z2 constituie aceeaşi fază de construire şi fac parte probabil dintr-o construcţie a cărei destinaţie nu o cunoaştem deocamdată.
Rezumat:
Cercetarea arheologică preventivă de pe B-dul Eroilor nr. 1 (mai 2007), la aprox. 6 m NV de Monumentul Memorandiştilor, a fost demarată cu scopul de a elibera de sarcină arheologică suprafaţa de teren pe care urma să fie amplasat un cămin pentru adăpostirea cablurilor. În nivelul roman de locuire au fost identificate două ziduri Z1, orientat N-S şi mărginind parţial profilul vestic, respectiv Z2, orientat ENE-VSV şi mărginind profilul sudic. Nivelul roman conţine material ceramic, osteologic şi câteva cuie de fier. În stratul de pământ negru situat la ad. de -4,30 -4,90 m s-a găsit material ceramic preistoric (Grupul Cluj-Cheile Turzii şi Grupul Petreşti-Iclod) şi material osteologic, fără însă a se contura vreun complex arheologic.