Cladova | Comuna: Păuliş | Judeţ: Arad | Punct: Dealul Carierei | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Hügel | Peter | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Pascu Hurezan | George | participant | Complexul Muzeal Arad |
| Boroneanţ | Vasile | responsabil | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
Lucrările din campania 2002, desfăşurate în situl multistratigrafic de pe platoul (1,62 ha) situat pe "Dealul Carierei", au vizat completarea stratigrafiei pe axa est – vest precum şi consolidarea monumentului (biserică – sec. XIV – XVI) dezvelit în campaniile trecute.
Prin coroborarea datelor stratigrafice oferite de secţiunile (de la est la vest) XVII, XIV, XII, XIII, XVI am obţinut un profil lung de 138 m pe axa E – V în zona central-sudică, cea mai intens locuită. Din acesta, 15 m reprezintă suma segmentelor nesăpate sau săpate parţial adică martori de diferite lăţimi, păstraţi din raţiuni ştiinţifice sau practice (drumuri de acces, arbori multiseculari, cruţaţi etc.). În urma excavării complete a segmentului situat la est de biserică (lungime totală: 79 m), am putut adăuga elementelor deja descoperite, o locuinţă dacică cu podea lutuită şi vatră de foc, amplasată la extremitatea estică a terasei pe care se află biserica medievală (la 10,3 m de umărul navei acesteia). Astfel, se poate stabili dimensiunea axei E - V a arealului central locuit în epoca dacică. Aceasta este de circa 50 m. Distanţa minimă dintre locuinţe este de 3 m iar cea maximă de 15. În mod evident, topografia amplasării locuinţelor s-a dezvoltat în funcţie de datele concrete ale terenului, chiar dacă s-a intervenit, prin ajustări (terasări), asupra acestora, ele sunt de mică extensie. Raportate la modelul "clasic", amenajările de la Cladova sunt modeste. Distanţa dintre ultima locuinţă şi sistemul de fortificaţie este de 14 m. Elementele de fortificaţie de epocă dacică, de pe latura estică a platoului, constau dintr-un val de pământ şi un şanţ de apărare. Valul este lat de circa 9 m (la bază) iar şanţul a fost săpat în stânca nativă (dimensiunile sale nu au putut fi determinate datorită eroziunii care a afectat versantul segmentului sud-estic al platoului). Cert este că primele straturi ale valului au fost ridicate din pământ adus din interiorul platoului (însemnând dislocarea stratigrafiei hallstattiene), amestecat cu spărtură de rocă rezultată de pe urma săpării şanţului.
În ceea ce priveşte locuirea medievală, trebuie menţionate două concluzii majore:
a. orizontul definit de cele şase ateliere meşteşugăreşti descoperite până acum este sigur anterior bisericii, acestea fiind nivelate odată cu ridicarea edificiului ecleziastic;
b. biserica este una parohială şi nu poate fi identificată, în nici un caz, cu cea a mănăstirii pauline.