Cladova | Comuna: Păuliş | Judeţ: Arad | Punct: Dealul Carierei | Anul: 1998
Descriere:
Anul cercetarii:
1998
Perioade:
Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
La Tène; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 11566.01 |
Județ:
Arad
Unitate administrativă:
Păuliş
Localitate:
Cladova
Punct:
Dealul Carierei
Localizare:
| 11566.01 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Boroneanţ | Vasile | responsabil | Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București |
Hügel | Peter | participant | Centrul Municipal Arad |
Hurezan | George Pascu | participant | Centrul Municipal Arad |
Raport:
Pentru completarea şi nuanţarea datelor planimetrice şi stratigrafice privind sectorul central-sudic al silului de pe Dealul Carierei au fost trasate două casete (l, J de câte 5,00 x 5,50 m la sud de biserică şi o secţiune orientată est-vest, perpendiculară pe secţiunea magistrală (S XVI/XVII: 12,00 x 2,00 m / 30 x 2 m), în capătul de NE al S XVI a fost deschisă o casetă (K: 3,00 x 4,00 m).
Prin casetele săpate la sud de biserică a fost continuată investigarea cimitirului de sec. XI-XIV. Situaţia stratigrafică a confirmat existenţa mai multor orizonturi de înhumare, fără a aduce însă noi elemente de cronologie absolută. Dintre numeroasele reînhumări atrag atenţia M 189, respectiv 6 cranii aşezate în aceeaşi groapă alături de oase lungi, disparate (femururi, tibii, peronee) ceea ce pare să indice săparea mai multor morminte în acelaşi timp (probabil în faza celui de-al doilea orizont de înhumare) care au deranjat cel puţin 6 morminte mai vechi. Mormântul 193 a putut fi datat cu monedă de la Bela II. Restul mormintelor au fost lipsite de inventar. Atât în ce priveşte orientarea (E-V) cât şi poziţionarea mâinilor (întinse pe lângă corp, aduse pe piept sau bazin) mormintele descoperite în acesta campanie sunt similare celor dezvelite în anii trecuţi.
S XVI şi caseta K, trasate la cca 10 m de biserică, au relevat o slabă locuire medievală. Cu excepţia unei locuinţe semiadâncite, cercetată doar parţial, urmele databile în sec. XII-XIV se rezumă la un strat de locuire răvăşit şi resturi menajere (ceramică, oase de animale). Nu au putut fi sesizate nici sistemul de fortificaţie (val-şanţ).
În capătul vestic al S XVI, la cca 40 de m vest de biserică, în buza pantei naturale, a fost descoperit un cuptor menajer cu diamentrul de 1,00 m şi înalt de 0,50 m. Cuptorul a fost săpat în pământul virgin şi căptuşit cu lut. Bolta a fost parţial surpată. Din interiorul cuptorului şi din canalul de alimentare au fost culese câteva fragmente ceramice hallstattiene. Date deosebit de interesante au putut fi obţinute cu privitre la locuirea dacică şi daco-romană. Dintr-o locuinţă semiadâncită, situată în capătul estic al S XVI şi dezvelită aproape integral în caseta K, provine un bogat material ceramic dacic, între care mai multe fragmente de ceramică pictată. Ornamentele geometrice au fost pictate cu vopsea brun-vişinie pe un fond alb-gălbui, respectiv cu alb pe fondul roşu al vasului. Au apărut şi fragmente de vase cărămizii sau gri-cenuşii, din pastă foarte fină, bine arse, lucrate tot la roată. Ceramica romană provincială este prezentă în cantitate relativ redusă (fragmente de castroane şi boluri). Semnificativă este cantitatea de ceramică cenuşie, lucrată la roată, databilă în sec. II-IV a.Ch. Din locuinţă provine şi un segment de bronz dintr-o centură cu astragale, foarte bine conservat. în jumătatea estică a S XVII, în marginea unei terase artificiale de 10 x 8 m, la cca. 20 m de panta interioară a valului, a fost secţionată o altă locuinţă semiadâncită din perioada dacică. Inventarul recuperat din aceasta constă dintr-o mare cantitate de ceramică (mai multe vase întregi sau întregibile) lucrată cu mâna şi la roată (inclusiv ceramică gri, fină), greutăţi pentru războiul de ţesut, prâsnele de fus, un vârf de săgeată din bronz şi altul din fier.
Pe baza noilor date se poate afirma cu certitudine că locuirea dacică de pe Dealul Carierei a continuat din sec. III a.Chr. până în sec. II a.Chr. Dacă în epoca daco-romană este vorba de prezenţa efectivă a Imperiului sau doar de schimburi comerciale încă nu poate fi precizat.