Ciuperceni | Judeţ: Teleorman | Punct: La Vii 1 | Anul: 2010


Descriere:

Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Perioadă neprecizată;
Epoci:
Perioadă neprecizată;
Categorie:
Neatribuit;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 151718.02 |
Județ:
Teleorman
Unitate administrativă:
Ciuperceni
Localitate:
Ciuperceni
Punct:
La Vii 1
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Boroneanţ Adina Elena participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Dobrescu Roxana participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bălescu Sanda participant Mission archéologique française
Hérrison David participant Mission archéologique française
Kostek Antoine participant Mission archéologique française
Lefevre Bertrand participant Mission archéologique française
Tuffreau Alain participant Mission archéologique française
Rusu Aurelian participant Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Raport:
În 2010 cercetările au continuat în sectorul principal al săpăturilor realizate în 2006, 2007 şi 2008, la E de zona săpată de Vasile Boroneanţ. Ne-am dat seama încă din 2007-2008 că geometria depozitelor este extrem de complexă. Lateral, spre V, la nivelul săpăturilor lui V. Boroneanţ (secţiunea B), limonul argilos cu concreţiuni calcaroase şi conţinând un bogat material litic (CR), este observabil direct sub cernoziom şi constituie partea superioară a unui pedocomplex bine dezvoltat la nivelul secţiunii A. Ansamblul secvenţei stratigrafice are la bază depozite fluviatile aparţinând vechii nape fluviatile a Dunării, atins în 2010. Secvenţa stratigrafică este următoarea (secţiunea C de sus în jos): 1. Cernoziom, observabil pe o grosime de 0,7 m. 2. Un prim nivel arheologic (A), recunoscut doar prin prezenţa silexului cioplit şi prezent la baza cernoziomului. În timpul campaniei 2010 au fost descoperite puţine piese (X) la câţiva centimetri deasupra nivelului A. 3. Loess brun gălbui (L sup.: 10YR 5/4), omogen, mai argilos în partea superioară şi prezentând concreţiuni calcaroase în partea inferioară a depozitului. Grosime: 2,10 – 2,40 m. Acest loess închide trei niveluri arheologice: - B: partea superioară a loessului brun gălbui - C: partea inferioară a loessului brun gălbui - D1: baza loessului brun gălbui 4. Limon argilos (L inf.), brun (10 YR 5/3), pe alocuri brun cenuşiu (10 YR 5/2), cu numeroase urme de manganez şi concreţiuni calcaroase abundente de dimensiuni decimetrice. Acest limon prezintă o puternică înclinare în direcţia câmpiei aluviale a Dunării. Limonul nu se observă în partea de S a săpăturii (secţiunea C). Spre N şi spre V, dincolo de săpătura V. Boroneanţ, limonul apare direct sub cernoziom. Grosimea este mai mare de un metru. Numeroase piese de silex apar pe toată grosimea limonului argilos. 5. Lateral, spre V, secţiunea B arată că limonul inferior cu concreţiuni calcaroase este observabil direct sub cernoziom. El constituie partea superioară a unui pedocomplex, care în secţiunea A atinge o grosime de 3 m. Matricea este un limon argilos brun (7,5 YR 5/4), cu o consistenţă dură şi o culoare mai închisă (7,5 YR 5/6) în partea inferioară a secţiunii. 6. Nisip fluviatil grosier. Grosime: 0,3 m. 7. Pietrişuri fluviatile. Secvenţa observată la La Vii 1 corespunde loessului Pleniglaciar weichselian mijlociu peste care se aşează cernoziomul; la baza loessului se află un pedocomplex ale cărui caracteristici corespund unui bilanţ de mai multe interglaciaţiuni. Acest pedocomplex este afectat de o puternică înclinare în direcţia Dunării. Prezenţa numeroaselor piese arheologice atribuite unei industrii litice a Paleoliticului superior (nivelul arheologic CR) arată că remanierea se situează înainte de 32 ± 3 ka, vârstă IRSL corectată (datare efectuată de Sanda Balescu pe sedimente prelevate deasupra nivelului C1). În 2008 au fost descoperite mai multe aşchii probabil arse. Din păcate, temperaturile de ardere nu sunt suficiente pentru a permite o datare prin metoda termoluminiscenţei. Materialul litic din seriile B, C, D1 este inclus într-o sedimentare loessică în care este dificil să surprindem diferitele unităţi litostratigrafice (sedimente foarte uscate). Seria A se află în partea inferioară a cernoziomului afectat de numeroase crotovine. Încercările de datare IRSL pe sedimentele CR conţinând piese litice, indică o vârstă foarte înaintată, mergând dincolo de ultimul interglaciar, ceea ce confirmă remanierea părţii superioare a pedocomplexului în timpul unei faze vechi a Paleoliticului superior. Caracteristici generale: - aceeaşi materie primă, silex, cu origini diferite: aluviunile Dunării şi un afloriment local situat probabil în apropiere. A fost identificat şi un tip de silex exogen, de culoare albastru închis; piesele din această categorie de silex sunt rare; - debitaj laminar cu percutor dur; - prezenţa predominantă a produselor de debitaj, număr mare de esquilles; - net facies de atelier. Piesele din nivelurile A şi B aparţin aceleiaşi industrii litice. Nucleele, în cea mai mare parte, au fost aduse pe sit preformate, întrucât aşchiile corticale nu sunt numeroase. Nucleele arată existenţa unui debitaj semi-turnant sau a unui debitaj realizat pornind de la unul sau două planuri de lovire. Debitajul este asemănător pentru seria din D1. În nivelul CR procentajul de aşchii corticale este mai ridicat. Folosirea silexului local cu cortex proaspăt este mai importantă, ceea ce denotă culegerea rognonilor de silex dintr-un afloriment învecinat sitului. În ansamblu, calitatea silexului este mediocră. Nucleele terminate în debitaj laminar semi-turnant şi nucleele laminare cu unul sau două planuri de lovire predomină; apar şi nuclee pe care se observă o schimbare a direcţiei sensului de debitaj. Pregătirea blocurilor în nivelul CR este puţin marcată, iar planurile de lovire nu prezintă o preparare deosebită. Trebuie să remarcăm şi prezenţa nucleelor terminate în debitaj de lamele. Lamele din nivelul CR sunt lungi, uşor arcuite şi sunt obţinute cu percutorul moale. Sunt prezente şi câteva unelte: grattoare, burine, lame de tip appointée, denticulate, encoches. Trebuie subliniat numărul relativ important de rabots, a căror parte funcţională a fost amenajată pe rognoni de silex, care şi-au păstrat o mare parte a cortexului. Semnalăm şi prezenţa unei lame trunchiate cu laturile retuşate şi prezentând posibile urme de ocru. Vârsta IRSL obţinută deasupra nivelului C1 este de 32 ± 3 ka. Secvenţa arheologică de la La Vii1 ar putea fi contemporană cu o parte a Aurignacianului, fără a o putea însă atribui acestei culturi, din cauza rarităţii uneltelor. Prezenţa pieselor de tip rabot, cu o morfologie particulară, diferită de cea observată pe materialul aurignacian de la Româneşti-Dumbrăviţa, conferă materialului litic din nivelul CR o anumită specificitate. Urmează a fi făcute comparaţii cu industriile litice descoperite în Moldova, dar mai ales cu cele din nordul Bulgariei, care se diferenţiază clar de faciesurile culturale clasice ale Paleoliticului superior vechi.